Scăderea inflației și slăbirea economiei vor testa capacitatea lui Lagarde de a înăspri și mai mult politica monetară. Banca Centrală Europeană urmează să ridice ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, chiar dacă zona euro a intrat în recesiune.

Analiștii și investitorii au pariat că factorii de decizie vor oferi încă o creștere de 0,25 puncte procentuale, ducând dobânda-cheie la depozite la 3,5%. Ultima dată când a fost atât de mare a fost în 2001.

Având în vedere că datele economice recente sugerează că înăsprirea agresivă a politicii monetare a BCE are impactul dorit, atenția la conferința de presă a președintei Christine Lagarde se va concentra pe orice indicație despre momentul în care ratele ar putea atinge vârful.

În prezent, piețele se așteaptă la încă o creștere de un sfert de punct în iulie. Lagarde a declarat, la începutul acestei luni, că BCE se apropie de „altitudinea de croazieră” și că mediul global se schimbă, de asemenea, fiind de așteptat ca Rezerva Federală a SUA să-și suspende ciclul de înăsprire.

Cu toate acestea, chiar și după campania fără precedent a BCE — care a crescut ratele dobânzilor de la -0,5 la sută în iulie anul trecut la 3,25 la sută în mai — inflația generală continuă să fie de peste trei ori față de ținta băncii centrale de stabilitate a prețurilor, mult prea mare pentru ca BCE să o declare ca victorie.

Isabel Schnabel, membru în consiliului de administrație al BCE, a declarat săptămâna trecută că propriile previziuni ale băncii – care vor fi actualizate joi – implică faptul că inflația se va situa peste țintă timp de patru ani întregi, înainte de a reveni sub 2%.

Inflația s-a domolit mai devreme decât se anticipase

Dar răul cel mai mare pare să fi trecut: inflația generală a scăzut mai repede decât se anticipase, de la un vârf de 10,6 la sută în octombrie la 6,1 la sută în mai. Inflația de bază, care filtrează componentele volatile alimentare și energetice și este văzută ca un ghid mai fiabil al tendințelor inflației subiacente, a început să se atenueze în aprilie, în timp ce așteptările inflaționiste ale consumatorilor au scăzut semnificativ.

În același timp, economia regiunii nu arată prea bine. În timp ce economia urmează să înregistreze o creștere modestă în acest trimestru, datele oficiale au pus economia zonei euro într-o recesiune în timpul iernii, iar datele slabe pentru comenzile de producție și datele privind împrumuturile bancare indică o durere suplimentară în viitor.

„Este greu de observat perspective reale de creștere la orizont”, a avertizat economistul UniCredit Erik Nielsen. De obicei, o astfel de slăbiciune a economiei ar fi suficientă pentru a menține prețurile sub control. Dar șomajul record scăzut menține cererea internă ridicată, chiar și fără ca economia să crească, iar neîncrederea tot mai mare în vechile modele economice se adaugă la scepticismul față de credința că monstrul inflației a fost ucis. 

Inflația de bază nu a atins vârful

„Nu există dovezi clare că inflația de bază a atins un vârf”, a avertizat Lagarde săptămâna trecută. Cea mai recentă dinamică a salariilor va menține BCE în alertă maximă. Compensația pe angajat, măsura salarială favorită a BCE, a crescut cu 5,2% față de anul anterior, în primul trimestru. Acest lucru ar trebui să fie „un motiv de îngrijorare serioasă pentru BCE, deoarece se așteaptă că va relua în cursul verii”, a spus economistul Danske Bank, Piet Haines Christiansen.

Subvențiile guvernamentale pentru energie, care au avut ca efect susținerea venitului disponibil, rămân și ele o preocupare pentru bancă. Este posibil ca astfel de preocupări să o constrângă pe Lagarde să ofere îndrumări clare cu privire la momentul în care BCE va înceta, obligând-o în schimb să sublinieze dependența băncii centrale de datele economice primite. „Credem că declarația de politică monetară va oferi îndrumări că ratele de politică monetară sunt mai apropiate, deși nu încă, la vârf, dar Consiliul guvernatorilor va rămâne neangajat”, a spus economistul Barclays Silvia Ardagna într-o notă adresată clienților.

Orice lacună în comunicarea lui Lagarde poate fi completată printr-o potențială modificare – sau lipsa acesteia – a noilor previziuni ale BCE privind inflația pentru 2025. „Ne aşteptăm ca prognozele personalului BCE să aibă în continuare o inflaţie de 2,1 la sută în 2025, care este neschimbată faţă de martie”, a spus Christiansen, adăugând că aceasta ar trebui să păstreze „un ton uşor  al comunicării”. Claus Vistesen, de la Pantheon Macroeconomics, a subliniat, de asemenea, că prognoza inflației la sfârșitul orizontului este utilizată de BCE pentru a-și semnala părtinirea politicii sale. „Atâta timp cât rămâne peste 2%, Banca are o tendință de înăsprire și invers”, a spus el.

Vistesen consideră că previziunile personalului BCE vor fi reduse la exact 2% doar la următoarea rundă de prognoze a inflației BCE din septembrie, în concordanță cu așteptările actuale ale pieței pentru încă o creștere în iulie, înainte de o pauză. Pe lângă ratele dobânzilor, se așteaptă, de asemenea, că BCE va confirma că va pune capăt reinvestițiilor din obligațiunile la scadență pe care le-a cumpărat în cadrul vechiului său program de relaxare cantitativă, așa-numitul APP. Cu toate acestea, se așteaptă să reafirme că reinvestirea obligațiunilor cumpărate în cadrul Programului de achiziții de urgență pentru pandemie va continua așa cum era planificat.