Exclusiv. Banii, eterna problemă la Metrorex. Istoricul scandalurilor

Exclusiv. Banii, eterna problemă la Metrorex. Istoricul scandalurilorMetrorex. Sursă foto: Facebook

Exclusiv. Angajații Metrorex protestează pentru a forța guvernul să le ofere și mai mulți bani, în ciuda faptului că au printre cele mai mari salarii din România, iar firma este pe pierdere masivă. În 2023, compania a înregistrat pierderi de 300.000.000 de lei, în condițiile unor cheltuielile cu salariile ce s-au ridicat la 800.000.000 de lei.

Salariul mediu în companie era, în 2024, de circa 6.000 de lei pe lună. Iar subvenția de la buget pentru companie era de peste 870 de milioane de lei. În plus, prețul unui bilet a fost majorat, de la 1 ianuarie, cu două treimi. Și totuși, nu e liniște deloc, iar bucureștenii au de suferit.

Contractul Colectiv de Muncă (CCM) de la Metrorex, expirat pe 1 octombrie, a dus la primele amenințări ale liderului de sindicat Marian Artimon, care a spus în octombrie anul trecut că sindicaliștii vor declanșa o grevă generală. Până la urmă, ministrul Transporturilor a cedat și a decis, printr-un ordin de la finalul lunii decembrie, ca salariile tuturor angajaților Metrorex să fie mărite cu câte 1.050 lei.

Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, pentru că risipa bugetară din anul electoral 2024 a făcut obligatorii o serie de reduceri de cheltuieli, implementate prin așa-numita ordonanță-trenuleț, iar majorările promise nu s-au mai acordat. Așa că, acum, sindicaliștii de la metrou protestează și amenință cu greve.

Angajații de la metrou, printre cele mai mari salarii din România

Salariile angajaților Metrorex în 2024 sunt printre cele mai mari din România, depășind media națională. În urma negocierilor dintre conducerea companiei și sindicate, care au avut loc în toamna anului 2023, salariile au fost majorate cu 13%.  Mai mult, angajații au parte și  de alte beneficii suplimentare, precum bonuri de masă, al treisprezecelea salariu și bani pentru concedii.

Salariul mediu al unui angajat Metrorex era, înainte de majorare, de aproximativ 6.628 lei net. După creșterea de 13%, acesta a ajuns la aproximativ 7.490 lei net.

Funcțiile de conducere și cele tehnice beneficiază de salarii considerabil mai mari. De exemplu, un dispecer câștigă în jur de 10.000 lei lunar, în timp ce diverși șefi și consilieri ai directorului general au salarii ce variază între 12.000 și 15.000 lei. La vârful ierarhiei, directorii companiei pot avea salarii de până la 20.000 lei.

Privilegii și sporuri pentru angajații Metrorex

Pe lângă salarii, Metrorex acordă o serie de sporuri specifice domeniului, inclusiv celor care lucrează la birou. Astfel, angajații beneficiază de sporuri de noxe și de metrou, chiar și cei care își desfășoară activitatea la etajul 9 al Palatului CFR.

Conform Contractului Colectiv de Muncă, expirat recent, toți angajații primeau un spor de tunel de 20% din salariu, indiferent de locul în care își desfășurau activitatea. De asemenea, pentru a asigura stabilitatea angajaților și a evita protestele, Metrorex a investit recent 5-6 milioane de lei în asigurări de viață, de muncă și de sănătate pentru angajați, printr-o serie de licitații destinate obținerii celor mai bune oferte disponibile pe piață.

Greva Metrorex

Greva Metrorex. Sursă foto: Captură video Youtube

Grevele Metrorex de-a lungul anilor. Salariile, principala nemulțumire

Grevele Metrorex din ultimii ani au avut un impact semnificativ asupra transportului public și vieții de zi cu zi din București. Metrorex, compania care gestionează rețeaua de metrou din București, s-a confruntat periodic cu nemulțumiri din partea angajaților, care au organizat proteste și greve pentru a solicita diverse îmbunătățiri legate de salarii, condiții de muncă și securitatea locurilor de muncă. Iată o privire de ansamblu asupra grevelor recente și efectele lor:

Greva din martie 2021

Această grevă a avut loc din cauza intenției Ministerului Transporturilor de a reduce bugetul și de a reorganiza Metrorex, ceea ce ar fi dus la reducerea salariilor și, posibil, la concedieri. Greva a blocat întreaga rețea de metrou pentru o zi, paralizând complet transportul subteran. Fiind una dintre principalele metode de transport din București, în special pentru navetiști, blocarea metroului a cauzat aglomerație masivă la suprafață. Multe rute de autobuze și tramvaie au fost copleșite de fluxul de călători suplimentar, iar timpul de așteptare a crescut considerabil

Protestele din 2020

În 2020, angajații Metrorex au organizat mai multe proteste din cauza propunerii de desființare a spațiilor comerciale din stațiile de metrou, care aduceau venituri suplimentare pentru unii angajați.

Deși nu a fost vorba de o grevă generală, aceste proteste au dus la tensionarea relațiilor dintre conducerea Metrorex și angajați. Închiderea spațiilor comerciale a fost percepută ca o amenințare directă la adresa angajaților care beneficiau indirect de aceste spații, iar discuțiile în spațiul public despre condițiile din rețeaua de metrou au creat un climat de instabilitate.

Sindicaliștii solicitau la acea vreme asigurări de la șeful Metrorex că nu vor fi încetate contracte de muncă și nu se vor tăia sporuri.

În replică, șeful Metrorex anunța că nu au încetat decât contractele celor care au ieșit la pensie. Pe lângă acestea, angajații erau nemulțumiți și de discuțiile legate de bugetul Metrorex care nu mai permiteau creșterea salarială de 18%.

Greva din decembrie 2018

În decembrie 2018, angajații au amenințat cu greva din cauza negocierilor salariale, cerând o majorare a salariilor cu 42%, argumentând că salariile nu reflectă costul vieții și eforturile depuse.

Amenințarea cu greva a creat panică în rândul bucureștenilor, deoarece metroul transportă zilnic sute de mii de oameni. Negocierile au fost intense, iar până la urmă s-a ajuns la o înțelegere pentru a evita o grevă generală. Totuși, negocierile au dus la întârzieri și confuzie în transport, afectând ritmul normal al călătoriilor.

Scandalurile de la metrou o poveste fără sfârșit

Metrorex a fost implicat în mai multe scandaluri, inclusiv cu privire la blocarea circulației în București, dispute legate de spațiile comerciale și acuzații care l-au vizat pe sindicalistul Ion Rădoi, legat de influența sa asupra companiei. Iată câteva detalii despre aceste subiecte:

În trecut, Metrorex s-a confruntat cu numeroase defecțiuni tehnice și întreruperi care au afectat circulația trenurilor și au perturbat serios naveta bucureștenilor. Printre cauze au fost defecțiuni tehnice, lipsa de mentenanță și, uneori, probleme administrative. Cea mai gravă criză a avut loc în martie 2021, când o grevă spontană a angajaților Metrorex a blocat circulația trenurilor pentru mai multe ore, afectând mii de călători și provocând haos în oraș. Aceasta a fost una dintre cele mai grave situații care au afectat transportul subteran din București în ultimii ani.

O altă dispută majoră a Metrorex a fost legată de spațiile comerciale amplasate în stațiile de metrou. În 2021, autoritățile au decis să demoleze spațiile comerciale considerate ilegale, susținând că acestea nu respectau normele de siguranță. Majoritatea acestor spații erau administrate de Sindicatul Liber din Metrou (USLM), condus de Ion Rădoi, și erau criticate pentru că încălcau reguli de siguranță și ocupau spațiu destinat evacuării de urgență. Acțiunea de demolare a spațiilor comerciale a declanșat proteste și controverse, sindicaliștii acuzând că această măsură a fost o „vendetă” politică împotriva lor.

Pionul principal al Metrorex: Ion Rădoi

În toate acestea, pionul principal a fost Ion Rădoi, liderul sindical al USLM și fost senator PSD. La scurt timp după demolarea spațiilor comerciale, Ion Rădoi a fost acuzat deinfluență excesivă asupra deciziilor Metrorex cu privire la salarii.

Conducerea lui Rădoi în sindicat a fost caracterizată prin acțiuni de protest, inclusiv greve și demonstrații, pentru a apăra interesele angajaților de la metrou. În 2021, Rădoi a fost implicat în investigații penale, fiind acuzat de șantaj și corupție pentru presiuni asupra administrației Metrorex privind spațiile comerciale și alte decizii administrative.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Ion Rădoi nu ar fi urmărit să apere interesele sindicaliștilor prin acțiuni legale, ci mai degrabă să exercite presiune asupra unor miniștri și lideri politici pentru a-și păstra avantajele financiare, încercând să evite închiderea spațiilor comerciale de la metrou. DNA susține că acesta ar fi încercat să influențeze decizii la nivel înalt pentru a-și proteja propriile interese, chiar și prin acțiuni de intimidare.

De asemenea, Rădoi ar fi aplicat diverse tactici de constrângere asupra colegilor săi din sindicat, folosindu-se de poziția sa de autoritate pentru a-i descuraja să urmeze ordinele directorului general al Metrorex. Acuzațiile includ amenințări directe, cum ar fi liste negre pentru cei care nu îl susțineau, privarea de beneficii sindicale și riscul de excludere din sindicat și din locul de muncă. Totodată, Rădoi ar fi amenințat că va folosi înregistrări compromițătoare și va deschide procese împotriva celor care i-ar fi contestat poziția.

Ce e Metrorex 

Metroul din București, care servește capitala României, a fost inaugurat în 1979 și este operat de compania Metrorex, deținută integral de stat prin Ministerul Transporturilor. Inițial construit și dezvoltat rapid în anii ’70 și ’80, ritmul expansiunii rețelei a încetinit drastic după 1989, odată cu schimbările politice. De-a lungul anilor, structura administrativă a întreprinderii a evoluat, Metrorex devenind o societate comercială care asigură serviciul de transport subteran printr-un contract de servicii publice cu ministerul.

De ce este în subordinea Ministerului Transporturilor

În România, metroul este subordonat Ministerului Transporturilor din următoarele motive:

  1. Originea și statutul istoric al metroului: Metroul din București a fost construit în perioada comunistă, fiind considerat o investiție națională majoră, nu doar un proiect local. Planificarea, finanțarea și construcția au fost coordonate de stat, iar metroul a fost văzut ca o infrastructură esențială pentru mobilitatea capitalei și dezvoltarea economică a țării.
  2. Complexitate tehnică și costuri mari: Sistemul de metrou este costisitor și tehnic foarte complex, necesitând investiții mari pentru extindere, modernizare, întreținere și siguranță. În multe țări, proiectele de infrastructură de metrou sunt sprijinite de guvernele centrale tocmai din cauza costurilor ridicate și a dificultății de administrare la nivel local. re deosebire de alte mijloace de transport public (cum ar fi tramvaiele și autobuzele), metroul are o infrastructură complexă și costisitoare. Pentru a putea susține investițiile și modernizarea continuă, administrația centrală (prin Ministerul Transporturilor) poate asigura finanțare și coordonare la un nivel mai mare decât ar putea să facă o administrație locală. În plus, extensiile metroului din București sunt uneori văzute ca proiecte strategice, cu implicații pentru dezvoltarea urbanistică și economică a capitalei, iar ministerul poate coordona acest lucru la nivel național.
  3. Lipsa unor administrații locale capabile de gestionarea unui astfel de proiect: În perioada comunistă, dar și după 1989, administrațiile locale nu aveau structuri pregătite pentru a gestiona și finanța astfel de infrastructuri complexe. Această dependență de nivelul central a rămas, iar transferul metroului sub administrarea locală nu a fost considerat o prioritate pentru stat sau pentru Primăria București.

De altfel, autoritățile se luptă încă din 2012 ca metroul să treacă în grija Primăriei Capitalei. Însă cu toate argumentele aduse, acest lucru nu s-a mai întâmplat, principalul motiv invocat de-a lungul anilor fiind bugetul insuficient al municipalității.

Ce buget are Metrorex

Suma alocată Metrorex în anul 2024 la capitolul bugetar «Subvenţii pentru transportul călătorilor cu metroul» este în valoare de 808.000 mii lei (peste 160 de milioane de euro) din care, potrivit legislației în vigoare, s-a reținut 10%.

În consecință, subvenția reală pentru acest an este de numai 727.200 mii lei (puțin peste 145 de milioane de euro), reprezentând 67,38% din necesarul fundamentat, fapt ce conduce la o neacoperire a cheltuielilor privind activitatea curentă de exploatare a metroului în valoare de 352.107,59 mii lei, astfel Metrorex a construit un buget de venituri și cheltuieli pe anul 2024 dezechilibrat”.

Cine plătește subvențiile pentru metroul din Capitală

Metroul din România, prin compania Metrorex, primește subvenții în principal de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Transporturilor. Aceste subvenții sunt destinate acoperirii diferențelor dintre costurile reale de operare ale rețelei de metrou și încasările din vânzarea biletelor, care nu sunt suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile.

Subvențiile provin astfel din:

  1. Bugetul de stat: În fiecare an, Ministerul Transporturilor primește o alocare de fonduri de la bugetul național, din care o parte este direcționată către Metrorex pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, întreținere și modernizare. Aceste subvenții sunt, practic, plătite din contribuțiile fiscale colectate de la toți contribuabilii români.
  2. Fonduri de investiții și fonduri europene: Pentru proiecte mari de extindere și modernizare, cum ar fi construirea de noi linii de metrou, Metrorex poate accesa fonduri europene nerambursabile prin diverse programe de infrastructură și dezvoltare regională. Totuși, fondurile europene sunt alocate strict pentru investiții și extinderi, nu pentru acoperirea costurilor de operare zilnice.

Astfel, plătitorii subvențiilor pentru metroul din România sunt, în principal, contribuabilii la bugetul de stat, iar utilizarea fondurilor este gestionată de Ministerul Transporturilor.

Ce profit face compania

Metrorex își asigură veniturile din două surse principale: subvenția primită de la stat pentru transportul public și încasările din vânzarea biletelor. Pentru anul în curs, Metrorex estimează venituri totale de aproximativ 2,39 miliarde lei, dar prevede cheltuieli care depășesc această sumă, ajungând la 2,74 miliarde lei, conform unui proiect de Hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli aprobat de Ministerul Transporturilor.

Pentru anul 2024, Metrorex prognozează pierderi de 352,1 milioane lei, însă ajustarea bugetară reduce această pierdere cu aproximativ 46%, de la suma inițială la aproximativ 186,9 milioane lei. Această reducere nu se datorează creșterii veniturilor proprii, ci suplimentării subvenției oferite de stat, care a crescut de la 727,2 milioane lei la 870,2 milioane lei, ceea ce ajută la acoperirea unei părți din diferențele de cheltuieli.

Astfel, compania de transport subteran din București se bazează în continuare pe sprijinul financiar de la stat pentru a-și menține funcționarea și a reduce deficitul. Rectificarea bugetului reflectă o ajustare necesară pentru a echilibra situația economică, în contextul în care veniturile din titlurile de călătorie nu sunt suficiente pentru a acoperi integral costurile operaționale și de investiții.