În dimineaţa aceea, când sosise la post, jandarmul șef găsi în prag o scrisoare aruncată nu se ştie de cine. O ridică, o deschise şi nu mică i-a fost uimirea citind un denunţ în adevăr fantastic.
Mai târziu, ea avea să-şi completeze declaraţiile în faţa judecătorului de instrucţie , în modul următor,:
- Bărbatul meu era un foarte rău şi îmi făcea numai zile amare. De aceea, odată mai de mult, m-am hotărât să mă sinucid. Am luat câteva hârtii de muşte, le-am topit în bere, şi le-am băut. Dar nu mi-au făcut nici un rău, decât o mică ameţeală...
- Şi ai luat apoi o cantitate mai mare?
- M-am răzgânditit şi n-am mai încercat să mă sinucid .
Dar am rămas cu credinţă, după cele ce mi se întâmplase mie, că hârtia de muşte nu poate să ucidă un om. Nu era zi de la Dumnezeu în care să nu vie la mine câte o femeie din sat şi să-mi ceară leacuri, ca să scape de oameniilor. Una spunea c-o bate, alta c-ar vrea să-l moştenească...
Unele stăruiau aşa de mult, încât n-am mai putut să rezist şi într-o zi am dat unei femei bere cu hârtie de muşte. Nu credeam însă că soţul său va muri din aceasta, fiindcă nici eu nu murisem când luasem o astfel de băutură.
Ne puteți urmări și pe Google News
După primele răspunsuri ale otrăvitoarei, şeful de post a raportat cazul şi atunci jandarmeria a sezisat parchetul de Arad, care hotărăşte deshumarea mai multor cadavre.
Părţi din aceste cadavre sunt trimise Institutului Medico-Legal de la Bucureşti, pentru analiză, unde se face surprinzătoarea constatare că mai multe din acele cadavre conţin în resturile lor arsenic.
Strânsă din nou cu uşa, la instrucţie , Duma Floriţa recunoaşte că a dat mixtura otrăvită, dar numai unei singure femei, anume soţiei lui Theodoroiu Pavel.
Analiza însă a descoperit arsenic în cinci cadavre deshumate. Soţiile respective fură arestate.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
