Se pare că, și de data aceasta, fostul președinte Traian Băsescu a fost un vizionar. În 29 iunie 2016, el făcea o declarație de atenționare, confirmată acum de evenimente.

Să ne întoarcem la ziua de ieri, prima zi a summitului de la Varșovia. Este adevărat că ambasadorul Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a evidențiat că România aduce „contribuții specifice foarte concrete" în cadrul Alianţei. Domnia sa le-a și punctat: „găzduirea comandamentului multinaţional de divizie Sud-Est, şi Unităţii de integrare a forţelor de la Bucureşti; rolul special în sistemul de apărare antirachetă al NATO; contribuţia în domeniul apărării cibernetice, inclusiv în cadrul exerciţiilor aliate şi prin coordonarea Fondului privind sprijinirea Ucrainei în domeniul cibernetic; rolul de lider în cadrul unor proiecte în cadrul programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate (SPS), cum ar fi cel vizând Telemedicina". În schimb, România a pierdut promisiunea comandamentului unei brigăzi românești care ar fi avut în componență câteva mii de soldați.

De altfel, cu acest anunț a început summitul de la Varșovia. Secretarul general al NATO a informat că brigada românească va fi transformată într-o brigadă multinațională, motivând decizia ca fiind de natură să întărească măsurile de securitate.

Președintele Klaus Iohannis nu a privit decizia ca pe un semieșec ci, după cum a scris pe pagina sa de facebook, consideră că anunțul secretarului general al NATO privind transformarea brigăzii românești într-una multinațională confirmă că obiectivele României la summitul de la Varșovia „prind contur”.

„Am ajuns la Varșovia unde, în câteva ore, va începe Summitul NATO, în cadrul căruia voi promova proiecte importante pentru securitatea României. Astăzi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat ca Alianța va transforma o brigadă românească într-o brigadă multinațională pentru a întări prezența NATO în Sud-Estul Europei și pentru apărarea împotriva atacurilor venite din afara Alianței. Declarația confirmă astfel că inițiativele și obiectivele propuse de România la acest Summit prind contur și se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii”, a scris șeful statului, vineri, pe pagina sa de Facebook.

Poate că ar fi fost mai optimistă situația dacă și România era inclusă în oferta altor țări est-europene. Polonia și țările baltice au reușit să obțină 4 batalioane NATO pe teritoriile sale. Au știut să facă lobby și să-și impună punctual de vedere, în timp ce decidenții români au fost, probabil, mai inactivi.

"Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state", a mai spus Stoltenberg, secretarul general al NATO, care a adăugat că, de asemenea, transformarea brigăzii româneşti într-una multinaţională va consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice.

 

Fostul preşedinte Traian Băsescu a atenționat de la sfârșitul lunii trecute că România va înregistra un eșec la Varșovia fiindcă nu a știut ce și cum să ceară. El a afirmat că ţara noastră ar fi trebuit să urmeze exemplul Poloniei şi să ceară trupe ale statelor NATO care să fie comandate de comandamentul de divizie înfiinţat după summitul din Ţara Galilor.

Iată declarația lui Traian Băsescu, consemnată în 29 iunie de Mediafax:

''Din păcate acest summit (summitul NATO-n.r.) va fi un eşec pentru România şi nu spun cu interes politic, ci ştiind ce poate obţine România, adică nimic, niciun progres faţă de summitul din Ţara Galilor din 2014, încheiam spunând că acolo s-a stabilit operaţionalizarea scutului până la summitul următor, să avem operaţional un comandament de mare unitate, de divizie, un comandament de batalion pentru alte probleme logistice, de îmbinare a forţelor. Pasul următor trebuia să fie să obţinem şi trupele pe care să le comande acest comandament de divizie'', a adăugat Băsescu, oferind exemplul Poloniei, care ''de a doua zi după summit au început să solicite popularea acestei mari unităţi cu trupe ale statelor NATO şi a obţinut-o''.

Fostul şef de stat a criticat propunerea de a pune bazele unei flote NATO în Marea Neagră.

''Noi ne-am trezit cu cinci luni înainte de summit să spunem că vrem să facem o flotă NATO în Marea Neagră, o prostie, pentru că oricine citeşte Tratatul de la Montreux, din 1936, despre regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele (…) (vede-n.r.) că este o utopie'', a subliniat fostul preşedinte.

Te-ar putea interesa și: