Azi este ziua celor care poartă numele de Constantin şi Elena. Sărbătoarea creştină din 21 mai este marcată în calendar drept “Sfinţii mari Împăraţi şi întocmai ca apostolii, Constantin şi Elena”.
Împăratul roman Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism, după cum o atestă scrierile istorice, printr-o minune dumnezeiască, în 312 d.Hr. Înaintea luptei cu împăratul Maxenţiu a văzut pe cer o cruce luminoasă pe care scria “hoc signo vinces” – “prin acest semn vei învinge”, punând apoi să se zugrăvească pe scuturile soldaţilor acest semn. Sprijinit pe puterea Sfintei Cruci, a atacat armatele mult superioare ale lui Maxenţiu, le-a învins la 28 octombrie 312 şi a cucerit scaunul de la Roma. Ca urmare, la câteva luni, noul împărat a emis Edictul de la Milan (3131), prin care se acorda deplină libertate creştinismului. Acesta devenea, din religie persecutată, religie tolerată, cu libertăţi asemănătoare celorlalte religii.
A generalizat ca zi de odihnă duminica
După acest Edict care consfinţea libertatea credinţei creştine, împăratul Constantin a întreprins o serie de acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa creştinilor. În acest sens, a desfiinţat pedepsele necreştine precum răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-şi vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a stimulat ajutorarea văduvelor, săracilor şi bolnavilor, a aprobat înfiinţarea justiţiei şi instanţelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creştine, a generalizat ca zi de odihnă duminica, ziua Învierii lui Hristos, ş.a. De asemenea, a iniţiat construirea de noi biserici în toate zonele imperiului său, sau repararea celor existente. O altă mare înfăptuire a sa a fost construirea, din temelii, a unei mari cetăţi, care va purta secole de-a rândul numele Constantinopol (“oraşul lui Constantin”). Alături de el se cinsteste şi mama sa, Elena, care a întărit şi a răspândit credinţa ortodoxă. Tradiţia afirmă că, datorită eforturilor Elenei, a fost găsit lemnul Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Iisus, şi au fost construite biserici la Bethleem, Golgota şi pe Muntele Măslinilor.
Hramul Catedralei Patriarhale
Biserica a hotărât trecerea împăratului Constantin cel Mare şi a maicii sale Elena în rândul sfinţilor, fiind prăznuiţi în fiecare an la 21 mai, ziua morţii lui Constantin. Tot la această dată este şi hramul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, care îi are protectori pe cei doi Sfinţi Împăraţi. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă şi că, cine va împărţi cruciuliţe astăzi va ieşi învingător din orice încercare. De asemenea, în ziua celebrării acestor sfinţi, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicat` păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că, în trecut, pentru a preîntâmpina distrugerea strugurilor de către grauri, mulţi podgoreni nu lucrau în ziua dedicată Sfinţilor Împăraţi.
Recomandările noastre
