Rezistența microbiană la antibiotice provoacă o îngrijorare tot mai mare pe întreaga planetă. La sfârșitul lunii mai, identificarea la o femeie din Statele Unite a unei super-bacterii, imună la antibiotice, a creat agitație în rândul admistrației americane, obligând-o să ia măsuri urgente.

Pe 28 iulie, instituțiile publice de sănătate americane și britanice și-au anunțat, potrivit Reuters, asocierea pentru a accelera dezvoltarea unor noi antibiotice. Organizația nou-creată se numește Carb-X.

În cadrul acestei colaborări, departarmentul american pentru Sănătate va finanța proiectul cu 30 de milioane de dolari în primul an și cu câte 50 de milioane de dolari în cei cinci ani următori. Centrul britanic de rezistență anti-microbiană va cheltui la rândul său 14 milioane de dolari în primul an și câte 20 de milioane în cei cinci ani următori.

Obiectivul Carb-X, este să aducă noi antibiotice și vaccinuri, prin dezvoltarea preclinică precoce, la un stadiu de la care să poată fi preluate și dezvoltate prin alte investiții private sau publice. Carb-X se va concentra pe proiectele unor întreprinderi mici sau grupuri de cercetători universitari.

Mai precis, după cum precizează Financial Times, membrii Carb-X își vor pune în comun cunoștințele, expertiza, dotarea tehnică și finanțarea pentru a ajuta asemenea proiecte să obțină autorizațiile de punere pe piață a unor noi antibiotice.

În mod îngrijorător, laboratoarele farmaceutice au întors progresiv spatele procesului de Cercetare și Dezvoltare. Potrivit ONG-ului The Pew Charitable Trusts, citat de La Tribune, în luna martie existau 37 de antibiotice noi în faza de teste clinice, dintre acestea 13 în faza III (ultima, înainte de a obține permisiunea de comercializare).

Cifra este infimă în comparație cu domeniile importante în care investesc laboratoarele. De exemplu, doar Roche singur are în lucru nu mai puțin de 70 de molecule și asociații de molecule în domeniul oncologiei, dintre care 26 în faza III.

De altfel, se înregistrează din ce în ce mai puține laboratoare care lucrează la dezvoltarea de noi antibiotice. AstraZeneca are în lucru două asociații de molecule în faza II, Merck una în faza III, iar GSK o moleculă în faza II.

Explicația este simplă, susține La Tribune: profitul investițiilor în acest domeniu de cercetare este foarte redus, iar laboratoarele încearcă să se orienteze către domenii mai lucrative, mai ales oncologia, diabetul și terapiile maladiilor auto-imune.

Intervievat de către Pharmaceutical Journal, directorul companiei farmaceutice indiene Wockhardt, Mahesh Patel, explica:

„Costul testelor clinice este foarte ridicat și societatea nu este pregătită să plătească un preț mare pentru antibiotice, este un paradox.”

În luna ianuarie, peste 80 de companii farmaceutice și de diagnostic, printre care AstraZeneca, GlaxoSmithKline, Merck, Johnson & Johnson sau Pfizer, au lansat un apel pentru găsirea unui model economic de dezvoltare de noi antibiotice.

Laboratoarele nu doar că sunt acuzate că derulează o activitate insuficientă în cercetare și dezvoltare, dar sunt chiar suspectate că ele însele sunt responsabile pentru rezistența crescută la antibiotice.

În iunie 2015, un studiu al organizației de consumatori SumOfUs denunța legăturile dintre marile companii farmaceutice occidentale și anumiți producători chinezi, care își deversează deșeurile active în mediul ambiant. Ceea ce duce la crearea de noi generații de organisme cu rezistență mai mare la antibiotice, prin mutații genetice la nivelul cromozomilor unor bacteruu, a explicat Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (INSERM).

Or, aceste „superbacterii” se pot disemina rapid în lumea întreagă, în interiorul organismului uman. Ele pot fi transmise și prin contact, prin apă, prin culturile sau produsele animale, arăta ancheta SumOfUs. Iar cu ajutorul mijloacelor de transport moderne pot parcurge distanțe uriași și se pot difuza masiv, la scară planetară.

O altă soluție pentru lupta împotriva rezistenței la antibiotice ar fi și evitarea prescrierilor inutile. Potrivit unui studiu publicat de Science Translational Medicine, un test sangvin experimental ar putea permite medicilor  în câțiva ani să determine dacă o infecție este de origine virală sau bacteriană, evitând astfel prescrierea inutilă a antibioticelor, care nu au nici un efect împotriva virușilor.

Potrivit Centrelor americane de control și prevenție (CDC), o treime din cele 154 de milioane de rețete de antibiotice prescrise de doctori în fiecare an în Statele Unite nu sunt necesare.

Numărul victimelor ucise de rezistența la antibiotice ar putea ajunge la 10 milioane anual în 2050, adică una la trei secunde, depășind astfel numărul victimelor de cancer, se arată într-un studiu comandat de guvernul britanic la începutul acestui an.

Nici costurile economice nu trebuie neglijate, în cazul în care nu sunt întreprinse măsuri concrete și hotărâte împotriva rezistenței la antibiotice a „super-bacteriilor”: costurile sunt estimate la 100.000 de miliarde de dolari de acum și până în 2050.