Dar ce se petrece în restul Europei? Euronews a întrebat mai mulți proprietari din diferite țări despre situația industriei lor hoteliere și acesta este rezultatul.

“Am avut senzația că ne uităm la un film. Ne-am gândit: ‘Nu e bine…'”, explică proprietarul unui restaurant românesc, Răzvan Crișan, despre momentul în care a aflat că pandemia a ajuns în țara sa și că multe afaceri trebuiau închise.

Pandemia a afectat restaurantele mari și mici, iar lovitura a fost de mare anvergură. În majoritatea țărilor europene, restaurantele pot face doar livrări la domiciliu și nu se știe când vor putea primi clienți. Restaurantele, multe dintre ele întreprinderi mici sau mijlocii, sunt în situații din ce în ce mai grele și sunt nevoite să recurgă la măsurile temporare de sprijin oferite pe întregul continent.

Economia zonei euro a intrat într-o spirală de dublă contracție în ultimul trimestru al anului 2020, ducând anul trecut la cea mai mare scădere de după cel de-al doilea Război Mondial. Deși în zonă a existat un colaps în înregistrarea de noi companii și o creștere a celor intrate în faliment după primele carantinări europene din cel de-al doilea trimestru al anului 2020, cererile de faliment au scăzut în al treilea trimestru, potrivit datelor experimentale ale Eurostat. Faptul că guvernele au injectat bani în firme, inclusiv în restaurante, sub formă de subvenții, ajutoare și împrumuturi, pentru a-și salva economiile, a fost un factor-cheie pentru ca mulți să poată supraviețui.

Dar Crișan avertizează că, deși guvernul său a oferit pe hârtie un pachet de ajutor atractiv, cu un total de 800 de milioane de euro, tuturor companiilor, inclusiv celor din sectorul ospitalității, „banii nu au venit”.

În timp ce patronii europeni de restaurante suferă a doua și, în unele cazuri, a treia carantinare, mulți au fost nevoiți să se bazeze pe rezerve sau să fie creativi și să aibă inițiative de creștere a cifrelor lor de afaceri, în timp ce alții au reușit să suporte și, în unele cazuri, sunt mulțumiți de banii pe care i-au primit de la stat.

Euronews a vorbit cu trei proprietari de restaurante, pentru a afla care este opinia lor și a colegilor lor, după aproape un an de măsuri legate de COVID. Cine investește mai mult? Experții Latham & Watkins au colectat exclusiv pentru Euronews date despre ajutoarele de stat acordate sectorului hotelier din țările europene, până la 17 februarie 2021.

„Încep să se închidă restaurante independente” – România

“Suntem de departe în cea mai rea situație din Europa în privința sprijinirii firmelor mici care se închid”, a spus Crișan despre România. Cofondator al grupului de restaurante Kane din București și vicepreședinte al asociației restaurantelor românești (HORA), el deține trei localuri, unul cu o nouă bucătărie românească (Kane), o pizzerie (Mamizza) și o grădină în aer liber. Echipa sa a planificat să deschidă încă două proiecte în 2020, care nu au fost posibile. Crișan a spus că primele plăți de la stat către restaurante, pentru perioada martie-mai 2020, care estimează că au fost plătite doar către 20% dintre solicitanți, au început să sosească abia în octombrie. „Am respectat tot”, a adăugat el. “Am auzit că este dificil, deoarece nu au o infrastructură bună. Și ne-am săturat să auzim toate acestea.” Ajutorul în timpul pandemiei în România a început promițător, a explicat patronul, cu plata șomajului tehnic, care a venit rapid pentru angajați, și anunțul că impozitele ar putea fi amânate până la 25 martie 2021.

„Au făcut acest lucru destul de ușor”, a spus el, dar sistemul de amânare a impozitelor s-a transformat în ceva ce doar a întârziat problema. În cuvintele omului de afaceri, guvernul „a făcut curat și a mutat praful în altă cameră”. “Toată lumea va avea o problemă. Cu cât ești mai mare, cu atât durerea de cap este mai mare atunci când, în cele din urmă, trebuie să îți plătești impozitele”, a explicat el. “Data de expirare se apropie și vorbim despre sume uriașe. Ele continuă să amâne o problemă care devine din ce în ce mai mare.”

Ce viitor au restaurantele bucureștene? „Dacă mi-ai fi pus această întrebare în noiembrie, mi-ar fi fost greu să spun că s-a închis un restaurant: oamenii au suportat, au avut o vară destul de bună.” Acum încep să văd că oamenii pe care îi cunosc își închid afacerile. Restaurantele independente încep să se închidă”.

Am fost plăcut surprins – Franța

În timp ce multe restaurante franceze au fost afectate de restricțiile și carantinările din cauza COVID, activitatea incipientă a lui Hugo Richier nici măcar nu a apucat să ia startul. Ziua în care guvernul francez a ordonat închiderea restaurantelor a fost ziua în care micul său bistrou cu 20 de locuri, din arondismentul 11 din Paris, Restaurantul Terre, trebuia să-și deschidă porțile, pentru prima dată. Richier a început tumultuos, cu ajutorul public: subvențiile pentru care era eligibil se bazau pe veniturile din 2019, pe care nu le avea, iar singurul ajutor pe care îl obținea de la stat era un permis și o scutire de la plățile de asigurări sociale pentru singurul membru al personalului, pe care îl angajase deja înainte de a avea șansa să-și pună șorțul.

„Primele trei luni au fost destul de dificile”, a spus el pentru Euronews, „dar proprietarul, banca și furnizorii mei au fost buni. Banca a fost de acord să amâne începutul rambursării împrumutului, ceea ce mi-a dat un pic de răgaz, proprietarul mi-a permis să amân plata chiriei. Nu a fost un cadou, dar știu că mulți oameni nu au fost atât de norocoși.” Dar în cel de-al doilea val al pandemiei, în octombrie, Richier a reușit să acceseze „fondul de solidaritate” al Franței și să primească toți cei 10.000 de euro oferiți. „Am fost plăcut surprins”, a explicat el. „Ei (guvernul) au luat măsurile necesare pentru ca noi să avem un acces destul de rapid”. Cu toate acestea, patronul trebuie să furnizeze „un maldăr de documente”, pentru a obține plățile, deoarece mulți au profitat de sistem atunci când a fost lansat.

El a adăugat că cererile de ajutor lunar pot fi efectuate abia în luna următoare și, deși în cazuri simple pot fi în conturile oamenilor în „mai puțin de o săptămână, poate dura până la o lună, pentru a ajunge în cazuri speciale ca al său”. “Nu este ușor, dar dacă ești atent și urmărești ce se publică, o poți scoate la capăt destul de bine. Franța și-a susținut comercianții ca mine și sunt destul de mulțumit. Vă pot spune că atunci când această pandemie se va termina, dacă nu ar fi acest ajutor (ajutorul guvernului francez) mi-ar fi foarte, foarte greu.” „Statul este cel care ne impune aceste închideri administrative și, prin urmare, trebuie să își asume responsabilitatea atunci când iau asemenea decizii”.

Ajutorul a fost de folos, dar nu a fost suficient – Ungaria

Un proprietar maghiar de restaurant, care dorește să rămână anonim, a spus că, deși cele două restaurante ale sale din Budapesta au primit ajutoare prin diferite scheme guvernamentale, acestea „nu au fost suficiente pentru a menține afacerile în viață”. “Restaurantele sunt încă foarte dependente de sprijinul financiar al proprietarilor lor”, adaugă el. Grupul lui are două restaurante; unul dintre ele, cu 42 de locuri și 18 angajați, a trebuit să se închidă imediat după ce restricțiile din cauza COVID au fost anunțate în Ungaria, la jumătatea lunii martie, și a rămas închis de atunci. Celălalt, cu 68 de locuri și 50 de angajați, a putut rămâne deschis puțin mai mult, deoarece deservește un hotel și este deschis ori de câte ori restricțiile sunt relaxate, în special pentru câțiva clienți ai hotelului. „În afară de o perioadă de trei luni, din iunie până în august 2020, în care restricțiile de călătorie au fost relaxate, afacerile au mers foarte greu, cu restricții”, a explicat el.

A reușit să-și atenueze unele dintre pierderi datorită unei serii de subvenții, precum scutirea de impozite și reducerea TVA pentru serviciul de livrare de alimente, pe care l-a creat, precum și prin subvenționarea salariilor angajaților, cu până la 50%, lucru pe care „aproape toate companiile din acest sector l-au salutat și de care s-au folosit.”

Dar, în timp ce salariul brut al personalului a fost parțial subvenționat de guvern, taxa pentru servicii, care reprezintă o parte semnificativă din salariile angajaților, nu a fost. Asta a însemnat că proprietarii a trebuit să cheltuiască sume considerabile în fiecare lună pentru a-și păstra personalul. “În cazul nostru, mai puțin de 15% din salariul personalului a fost acoperit de măsurile de sprijin guvernamental”.

„Vor fi cel puțin doi ani foarte grei pentru restaurante, deoarece se așteaptă ca afacerile să reînceapă încet”, explică patronul ungur. „De asemenea, lucrăm la obținerea unui împrumut bancar pentru a garanta supraviețuirea afacerii”, continuă el. “Am încercat să diversificăm serviciile oferite clienților și atât compania, cât și conducerea și angajații acesteia au devenit foarte agili în ultimul an, ceea ce va ajuta cu siguranță șansele noastre pe termen lung, presupunând că vom supraviețui vremurilor dificile care vin.” (Rador)

https://es.euronews.com/2021/03/15/asi-son-las-ayudas-a-restauradores-en-europa-son-suficientes/