Artistul Anton Kaindl a ajuns la București în anul 1921, la invitația familiei regale a României, respectiv, Regele Ferdinand și regina Maria. Aceasta din urmă i-a remarcat lucrările la München și, cu siguranţă, a fost cea care l‑a invitat în ţară.

După sosirea în România, Kaindl a fost numit profesor la școlile „Sfântul Iosif” și „Sfântul Andrei” din București. În calitate de gravor la curtea regală a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, a străbătut România realizând o operă impresionantă care documentează toate zonele pe care le-a vizitat.

A rămas în România vreme de 30 de ani, timp în care a realizat mai multe lucrări, multe dintre ele fiind reproduceri după arta arhitectonică românească.

În toată această perioadă a colindat România, în căutarea frumuseților arhitectonice. A lăsat în urmă cu impresionant material documentar, care constituie un „reportaj în imagini“. Artistul a surprins monumentele românești din Balcic, 1927, Bran, 1931, mânăstirile din Moldova, din 1932. De asemenea, a fost în călătorie în Oltenia de sub munte, unde a tot revenit, fiind atras de peisajele locului.

Anton Kaindl a utilizat tehnica aquaforte pentru realizarea gravurilor, inclusiv a autoportretelor, iar materialul folosit pentru plăci a fost alama, cuprul și zincul.

 

Muzeul Municipiului București deține ultimul album al artistului

Începând cu 9 iunie, Muzeul Municipiului București deschide o expoziție tematică, „România în aquaforte văzută de Anton Kaindl”. Aceasta va fi accesibilă celor care doresc să cunoască arta lui Anton Kaindl la Palatul Suțu, din Bulevardul Ion C. Brătianu nr. 2.

„Publicul va putea vedea expuse în premieră 44 de lucrări realizate de artistul german Anton Kaindl (1872-1951), cel care a venit în România în anul 1921, la invitația Reginei Maria, și căruia i-a plăcut aici atât de mult încât, vreme de 30 de ani, a reprodus cu mare pasiune arhitectura noastră interbelică”, se arată într-un comunicat de presă.

În patrimoniul Muzeului Municipiului București se află un album cu 218 gravuri realizate de acest artist. Acestea înfățișează monumentele arhitecturale pe care le-a vizitat în călătoriile prin țară. Albumul a fost achiziționat în anul 1967, chiar de la moștenitoarea lui Kaindl, Silvia Obreja.

Reproduceri după arhitectura românească

El conține lucrări care redau, printr-o grafică minuțioasă, biserici, schituri, ansambluri mănăstirești din Oltenia, Moldova, Maramureș, Muntenia, Bistrița, troițe din Oltenia, Bistrița, Muntenia, vestitele cule oltenești, case cu arhitectură tradițională din Oltenia și Transilvania, mori din spațiul rural al Transilvaniei, Olteniei, Munteniei și Bistriței.

„Albumul este completat de lucrări care înfățișează Castelul Bran, Castelul Banloc și Cetatea Neamț din Moldova. El include și lucrări cu peisaje din București sau împrejurimi: Catedrala și Palatul Patriarhiei, Biserica Bucur, clopotnița Bisericii Udricani, Biserica Sfântul Anton, Biserica Bărăția, Strada Văcărești în anul 1921, Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Antim, Mănăstirea Radu-Vodă, Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Văcărești, Nunțiatura Apostolică, Ambasada Franceză, Casa de Depuneri”, se arată în comunicatul de presă.

Lucrările prezentate în cadrul expoziției „România în aquaforte văzută de Anton Kaindl”, vor putea fi văzute la Palatul Suțu până pe data de 8 august 2021.