Alexandr Lukașenko a transmis „pace” Ucrainei și nu a ținut cont de ordinul lui Vladimir Putin. El a refuzat să își trimită armata în războiul din Ucraina, iar Kremlinul consideră că acest gest este umilitor.

Alexandr Lukașenko a urat miercuri Ucrainei, când țara și-a sărbătorit Ziua Independenței, „ceruri pașnice, toleranță, curaj, tărie și succes în restaurarea unei vieți decente”, un mesaj respins imediat de oficialii de la Kiev după problemele făcute de celelalte autorități din Rusia în Ucraina.

Iarna trecută, Rusia nu dădea de înțeles că va începe un război, dar Lukașenko se purta ca un purtător de cuvânt de facto al Kremlinului și spunea că Ucraina va fi distrusă în doar câteva zile, în cazul în care Putin va vrea să atace țara. Apropiatul președintelui rus credea că amenințările îl vor speria pe Volodimir Zelenski și că Federația Rusă se va bucura de o mare victorie, dar lucrurile nu au stat așa cum a visat.

Când un nou guvern pro-rus avea să fie instalat la Kiev, cel mai probabil sub fostul președinte Viktor Ianukovici, Belarus ar fi trimis un contingent limitat în Ucraina pentru „menținerea păcii”, fără să participe direct la ostilități, la fel cum o făcuse în luna ianuarie în Kazahstan. Trupele lui Lukașenko sperau să se întoarcă acasă din Ucraina fără pierderi semnificative.

Refuzul lui Lukașenko

Însă încă din primele zile ale războiului a devenit clar că „operațiunea militară specială” declanșată de Putin pe 24 februarie nu a decurs conform planului. Lukașenko nu a vrut să riște și a retras armata din Ucraina.

Treptat, el și-a temperat discursul, îndemnând Rusia și Ucraina să se așeze la masa negocierilor, inițial cu Belarus drept mediator. Cu toate astea, oficialul și-a dat seama că Turcia va fi principalul mediator al discuțiilor între Moscova și Kiev.

Deși Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a lansa atacuri aeriene, atacuri cu rachete și o invazie terestră împotriva Ucrainei, el nu și-a trimis trupele bieloruse în Ucraina. Acest gest nu a fost pe placul Kremlinului.

Profesoara Ruth Deyermond din cadrul Departamentului de Război al King's College din Londra a precizat că refuzul lui Lukașenko este una dintre cele mai mari umilințe pentru Vladimir Putin. „Situația este una umilitoare pentru Kremlin: dacă nici măcar Lukașenko nu poate fi strâns cu ușa, ce se alege de hegemonia regională a Rusiei? Iar dacă Rusia nu este o hegemonie regională, ce se întâmplă cu identitatea națională rusească, înrădăcinată în credința că are statutul unei mari puteri?”, nota aceasta.

De ce nu și-a trimis Lukașenko echipele în Ucraina

Lukașenko se teme pentru starea armatei bieloruse, în special a forțelor sale terestre. Deși acestea au un număr ridicat de vehicule, Belarusul dispune în realitate de doar 20 de tancuri moderne T-72B3. Restul sunt, în cel mai fericit caz, vehicule de luptă depășite din anii 1980. În plus, armata lui ar fi foarte mică. Belarusul are în prezent două comandamente ale forțelor terestre - Comandamentul Operațional Vest, ce acoperă granița cu Polonia, și Comandamentul Operațional Nord-Vest, responsabil de apărarea graniței cu statele baltice.

Un alt motiv pentru care Lukașenko l-a refuzat pe Putin este că liderul de la Kremlin i-a promis că va fi colonel în armata rusă, dar nu s-a ținut de cuvânt, potrivit Cepa.