Antihaiducii lui Bolojan. Iau de la săraci şi dau la bogaţi

Antihaiducii lui Bolojan. Iau de la săraci şi dau la bogaţiSursa foto: Arhiva EVZ

Olelei, Videan bogate! Timpurile lui Toma Alimoş, haiduc din Ţara de Jos, ale lui Cosma Răcoare, Radu mamii sau Andrii Popa au apus demult. Şi, o dată cu ele, a dispărut şi obiceiul de a lua de la bogaţi şi a da lasăraci.

Vremurile s-au schimbat şi au apărut antihaiducii. Obiceiul de a lua, nu a dispărut. Doar că s-a schimbat sensul. Antihaiducii de astăzi, iau de la săraci şi dau la bogaţi. În plus, spre deosebire de haiducii de odinioară, nu mai sunt hăituiţi de poteră şi nici nu mai folosesc flinta pentru a-l prăda pe „ciocoi bogate”.

Acum, invers, sunt păziţi de poteră şi nu stau ascunşi prin păduri, ci s-au cuibărit în clădiri guvernamentale, înconjurate de potera care sare imediat să potolească pe cineva care îi contestă. Nici la temniţă nu mai merg, pentru că faptele lor, atunci când este de domeniul evidenţei că au călcat legea în picioare, ori se prescriu, ori se constată de către un jude că ele nu există.

Primele reforme ale austerităţii au reuşit. Nu au indexat pensiile, deşi există o lege. Au tăiat bursele elevilor şi studenţilor, deşi ne plângem că avem mulţi analfabeţi funcţionali. Au mărit TVA-ul, deşi în campanie s-au angajat în scris că nu o vor face. Facturile la energie electrică au venit pe capul oamenilor de rând, ca nişte sentinţe de condamnare la foamete.

Despre restul, cu tăiatul privilegiilor nesimţite, mai încolo. Mai analizăm.

Le-a mai reuşit din plin şi, hai să-l numim, „pachetul pe şest”. Pentru că există şi un astfel de pachet. Aplicat pe şest. Nedezbătut prin mass-media, neadus la cunoştinţa publicului, dar îndeplinit nedezminţit de antihaiduci.

Ştiaţi că acum, când se taie de peste tot, când până şi bebeluşii trebuie să dea bir la stat din laptele pe care îl sug de la sânul mamei, există, totuşi, şi subvenţii de la stat? Şi încă extrem de consistente, de zeci de milioane de euro. Dar nu pentru oricine.

Guvernul care mai are puţin şi ne pune bir şi pe numărul de respiraţii, că aerul este proprietatea sa,  a decis, ca pe austeritatea asta năpraznică, să dea un ajutor de stat în valoare de 26 de milioane de euro (douăzeci şi şase de milioane) pentru a se construi o fabrică de reciclare. Alesul pentru subvenţie este nimeni altul decât Adriean Videanu, zis şi primarul bordură.

De mare importanţă şi de mare urgenţă această investiţie a familiei Videanu – deoarece este o afacere de familie – care trebuie sprijinită cu banuți de la stat, pentru că este vorba despre reciclarea deşeurilor din producţia din carierele proprietatea familiei. Fără această recliclare, adică fără mărunţirea cataroaielor care rezultă în urma exploatării materialelor din cariere, ne-ar mânca dezastrul ecologic, s-ar schimba complet clima pe planetă, am dispărea precum dinozaurii, dar noi nu fără nicio explicaţie, ci pentru că pietricelele rămase după exploatarea din carierele lui Videanu nu au fost reciclate.

Aşa că pentru salvarea omenirii şi a planetei, această bagatelă de ajutor de la stat de 26 de milioane de euro este pe deplin justificată.

Investiţia se va face la Simeria, tot pe domeniul famliei Videanu, care, vă reamintim, poate aţi uitat, a primit de la guvernul lui Adrian Năstase, în ultima zi înainte să plece de la Palatul Victoria, principalele bogăţii de marmură, calcar, travertin și andezit ale României, inclusiv celebra marmură de Ruşchiţa, fără să dea niciun leu pe ele.

Totuşi, pentru că este vorba despre bani publici, trebuie să ni se spună şi nouă, celor care i-am plătit, cine anume din guvernul care impozitează şi respiraţia, a aprobat un asemenea jaf. Cum îi cheamă pe antihaiducii care iau de la săraci şi dau la bogat şi ce interese au ei să facă asta. Să-i ştim şi noi, Să-i ştie şi mamele care cu o mână îşi ţin copilul la sân să-l alăpteze, iar cu cealaltă plătesc CAS.

P.S. Ne-am bucurat zilele trecute de vizita la Constanţa a doamnei Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Care a declarat în urma vizitei că: „Ajutaţi (România n.r.) să menţinem Europa sigură pe cale aeriană şi maritimă la Marea Neagră”. Cu aeriana ne mai descurcăm, cu ce vechituri zburătoare am mai cumpărat noi, cu ce avioane au venit şi aliaţii de la baza Kogălniceanu. Pe apă însă, e mai greu. În sensul că România nu mai are deloc flotă. Singura soluţie ar fi, ca să asigurăm şi securitatea pe apă, salvamarii. Să arboreze, cum au făcut aproape în fiecare zi altminteri a acestei veri, steagul roşu pe plajă. Adică nu e voie să intri în apă. Şi atunci, cu marea goală, nu ne paşte niciun pericol.

 

Ne puteți urmări și pe Google News