Politica
Andrei Marga revine cu noi precizări. Cum își justifică declarațiile despre Ucraina: „Ceea ce am spus eu a fost spus de mulți, chiar înaintea mea”. Video
Sursa foto: arhiva EVZ După scandalul provocat de afirmațiile sale cu privire la granițele Ucrainei și teritoriile pe care această țară ar trebui să le cedeze vecinilor, profesorul Andrei Marga revine cu un nou punct de vedere, De această dată, el susține că punctul de vedere pe care l-a exprimat a fost prezentat și de alți istorici și analiști din Occident. Fost ministru de Externe a afirmat că Ucraina se află în granițe nefirești și că trebuie să cedeze teritorii Ungariei, României, Poloniei și Rusiei. Declarațiile inițiale ale lui Andrei Marga au fost promovate de presa favorabilă lui Vladimir Putin și au fost contestate în Ucraina, dar și în România.
Fostul ministrul de Externe și al Educației Andrei Marga și-a detaliat afirmațiile pe care le-a făcut cu privire la „granițele nefirești ale Ucrainei”, care au stârnit atâtea controverse. Fără să retracteze nimic, el se declară „uimit” de faptul că se citește foarte puțin. Andrei Marga se justifică spunând că ceea ce a declarat el a fost scris de istorici și de analiști occidentali.
„Sunt uimit cât de puțin se citește. Ceea ce am spus eu a fost spus de mulți, chiar înaintea mea. Am și arătat la timp (se pot consulta articolele mele din arhivele ziarelor și revistelor în care public) că socotesc redările istoricilor francezi (de pildă, Gerard Challiand), ale celor germani (Andreas Wirsching, Carlo Massala, Josef Braml și alții) și realismul politic al școlilor de la Harvard și Chicago (cu Graham Allison, John Mearsheimer, Steven M. Walt etc.) ca fiind relatări integre a ceea ce s-a petrecut în Ucraina și a dus la conflictul actual. Ele sunt redări mai exacte și mai responsabile de soarta democrației și a securității internaționale”, a scris Andrei Marga în materialul său intitulat „De la propagandă la gândire”.
El respinge acuzațiile care i-au fost aduse, potrivit cărora este un adept al teoriilor promovat de Vladimir Putin și Viktor Orban. Andrei Marga susține că nu le cunoaște punctele de vedere pe acest subiect și că este greu de crezut că cei doi au avut un discurs similar cu al său.
„Unul spune că ar fi vorba de o abordare «iliberală», apropiată de cea a domnilor Vladimir Putin și Viktor Orban. Susținere complet gratuită, un lamentabil clișeu! Nu știu ce susțin în subiect cei doi lideri și, mai mult decât probabil, nici nu au spus ce am spus eu. Mai mărturisesc că nu mă pronunț despre o persoană înainte de vedea ce a spus efectiv. Prea multe se bazează astăzi la noi pe «așa se zice», pe «așa ni se cere să spunem», pe «așa mi-este mai comod»! Nu mă pronunț niciodată doar pe presupuneri, iar personalizarea deciziilor de stat din propaganda actuală este de prost gust”, a mai spus Andrei Marga.
Pe de altă parte, fostul ministru, respinge comparațiile dintre Rusia actuală și Germania nazistă, în ciuda războiului declanșat în Ucraina.
Justificările lui Andrei Marga
În cele ce urmează prezentăm punctul de vedere al lui Andrei Marga după controversele pe care le-a stârnit cu declarațiile sale:
„De la propagandă la gândire
Într-o conferință publică susținută la Alba Iulia (14 septembrie 2022) am răspuns la o întrebare, venită din rândul celor prezenți, privind efectele conflictului din Ucraina asupra democrației. Nu sunt dintre aceia care nu văd realitățile sau gândesc una și spun alta, încât am reiterat cu claritate idei exprimate anterior, de această dată poate mai direct.
În esență, a fost vorba de patru idei:
1.Conflictul din Ucraina nu se poate încheia decât printr-o înțelegere care să implice Rusia, SUA, Ucraina, Germania, Uniunea Europeană, China. Indiferent de cine “învinge”, nu va fi pace în Europa dacă nu se iau în seamă interesele de securitate ale fiecărei părți. Oricum, europenii vor fi cei care vor achita facturile de orice fel.
2.Ar trebui trase consecințe și din faptul că Ucraina este în granițe nefirești. După toate criteriile istorice și demografice, ea are de cedat teritorii vecinilor, în granițele cunoscute: României – Bucovina și județele, Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galicia, Rusiei – Dombasul.
3.Nu au suport iluziile, căci, în Ucraina actuală, până la democrație este un drum.
4.România nu are ce căuta în acest conflict. Ea nu ar trebui să înfrunte vreo criză în plus, fie ea și energetică, din cauza conflictului.
Repet oricând afirmațiile rostite, căci ele exprimă adevărul cel mai simplu cu putință. Altfel, lucrurile se țin mai departe într-o criză absurdă, la care sunt, totuși, alternative. Afirmațiile mele corespund adevărului istoric, dreptului international și intereselor generale – dincolo de propaganda de azi care, poimâine, va fi socotită doar o eroare.
Cum era de așteptat, după aceste afirmații, s-au convocat tot felul de inși și s-a făcut mobilizarea mediatică pentru a le contracara. Nu sunt mișcat. Niciunul nu a adus vreun argument factual împotriva a ceea ce am spus. Este doar adevăr în afirmațiile mele și mi-am făcut datoria profesională, civică și morală să-l rostesc. Ca de obicei, neputându-se contrazice cu argumente, se inventează și se bat câmpii.
Unul spune că ar fi vorba de o abordare «iliberală», apropiată de cea a domnilor Vladimir Putin și Viktor Orban. Susținere complet gratuită, un lamentabil clișeu! Nu știu ce susțin în subiect cei doi lideri și, mai mult decât probabil, nici nu au spus ce am spus eu. Mai mărturisesc că nu mă pronunț despre o persoană înainte de vedea ce a spus efectiv. Prea multe se bazează astăzi la noi pe «așa se zice», pe «așa ni se cere să spunem», pe «așa mi-este mai comod»! Nu mă pronunț niciodată doar pe presupuneri, iar personalizarea deciziilor de stat din propaganda actuală este de prost gust.
Am discutat cu ani în urmă, oficial, cu fiecare dintre liderii amintiți. Nu m-am ocupat însă de ceeea ce spun ei în fiecare subiect. Oricum, o părere care nu este cea a propagandei curente nu înseamnă că este a domnilor Vladimir Putin și Viktor Orban. Doar la minți înguste rău funcționeză penibila regulă «ori spui cum se spune – ori ești cu acela»! Să sperăm că se mai poate gândi și cu propriul cap!
Observ însă că nici profesori universitari de la noi, care se consideră istorici sau politologi, nu pricep ce este «liberal»sau «illiberal». Personal am o părere mai bună despre liberalism și, în definitiv, apăr libertățile intangibile ale persoanelor și «liberalismul reflexiv». De altfel, în apărarea liberalismului am scris mai mult decât orice liberal de azi din România. În orice caz, cine nu împărtășește liberalismul care se practică nu este prin aceasta «illiberal» – decât dacă logica nu mai contează. Iar cu o logică schioapă, nu ai cum să fii liberal!
Altul schimbă explicațiile curente, dându-și seama că ele nu stau în picioare, și susține că ar fi o analogie între Rusia actuală și Germania lui Hitler. Simple aiureli! Analogia, trebuie spus, a fost respinsă argumentat deja de istorici germani, de ieri și de azi. În lunile trecute, în strălucite cărți din Germania, analogia a fost infirmată din nou, explicit. Se pare că așa-ziși «specialiști» de la noi nu prea citesc. Sunt de părere că nu are rost ca, atunci când nu se cunosc lucrurile, să se lanseze falsuri spre a fi înghițite de români. Peste toate, analogia nici nu este argument de minte matură.
Unul spune că nu era normal ca la lansarea cărții mele Soarta democrației (Creator, Brașov, 2022) să nu atac Rusia și Ungaria. Răspunsul meu este că un democrat care se respectă nu atacă, ci argumentează.
Eu sunt pentru a spune pe nume realităților. Numai că trebuie și analize, nu doar clișee. Ar fi bine să existe analize ale socialismului răsăritean, ale comunismului, ale autoritarismului, ale dictaturilor de astăzi. Dar dacă analize înseamnă examinări economice, sociologice, juridice, culturale serioase, cu epistemologie pusă la punct, atunci ne respectăm ca oameni și cetățeni spunând că ele sunt încă de elaborat. Fără laudă, confruntându-mă personal cu problema, am dat o analiză a prăbușirii socialismului răsăritean (Die kulturelle Wende, 2005, la solicitarea unor universități din afara țării), încât știu ce este în joc. Să facem, așadar, analize demne de încredere și apoi să vorbim oricât și despre oricine. În rest, ideea unui singur fel de democrație nu este democratică, iar democrația este parte a culturii.
Unii inși care se exprimă cu aplomb nu cunosc prevederile internaționale în materie de conflicte precum cel din Ucraina. Îmi dau seama că ei predau oportunisme ieftine, în vreme ce universitatea s-ar cuveni să însemne gândire.
Se pot parcurge documentele internaționale – în toate se prevede explicit respectul suveranității naționale. Dar în acordurile din ultimele decenii se adaugă: suveranitate națională în condițiile securității celuilalt. Cum au arătat concludent autori germani și americani, se află în eroare cei care reduc discuția despre conflictul din Ucraina la dreptul internațional, fără a vedea rădăcinile istorice ale conflictului și obligația securității celuilalt. Iar scrierea istoriei nu ar trebui să coboare în propagandă curentă. O astfel de «istorie» nu este istorie.
Unul confundă discuția cu o șuetă și spune că am fost ministru al guvernului care a semnat tratatul cu Ucraina de recunoaștere a frontierelor. Da, am fost. Am și elaborat proiectul restructurării Universității din Cernăuți pe limbile ucrainiană, română, germană, ebraică, având în vedere tradițiile extraordinare ale locului, și l-am discutat atunci în diferite capitale. Am și reprezentat autorități europene la lansarea programelor lor academice în Ucraina.
Numai că sunt patru aspecte de considerat. România avea atunci ocazia să intre în Europa unită, care era obiectiv național. Premisa generală a fost stabilizarea frontierelor. Sunt însă și azi în vigoare tratate între țări europene care au stabilizat frontierele în scopul cooperării. Pe de altă parte, nu se știa atunci că Ucraina nu va respecta minoritățile și că va fi punctul de plecare al unui conflict fără noimă. În definitiv, ca să fim realiști până la capăt, chestiunea frontierelor s-a acutizat din momentul în care Ucraina a refuzat aplicarea acordurilor de la Minsk, care erau susținute și de europeni. Ucrainienii merită respectul, ca orice popor și ca toți oamenii, dar a forța lucrurile, falsificând propagandistic situații, mi se pare indecent.
Sunt uimit cât de puțin se citește. Ceea ce am spus eu a fost spus de mulți, chiar înaintea mea. Am și arătat la timp (se pot consulta articolele mele din arhivele ziarelor și revistelor în care public) că socotesc redările istoricilor francezi (de pildă, Gerard Challiand), ale celor germani (Andreas Wirsching, Carlo Massala, Josef Braml și alții) și realismul politic al școlilor de la Harvard și Chicago (cu Graham Allison, John Mearsheimer, Steven M.Walt etc.) ca fiind relatări integre a ceea ce s-a petrecut în Ucraina și a dus la conflictul actual. Ele sunt redări mai exacte și mai responsabile de soarta democrației și a securității internaționale.
O probă este și reflecția publicată cu câteva zile în urmă a școlii de analize internaționale din prestigioasa universitate Harvard (vezi Dani Rodrik, Steven M. Walt, How to Build a Better Order. Limiting Great Power Rivalry in an Anarchic World, în «Foreign Affairs”» septembrie-octombrie 2022),. Nu intru aici în detalii, căci ar fi nevoie de spațiu, dar este o reflecție bine ancorată în istorie, care propune o soluție sustenabilă juridic și echitabilă la cele două crize ale lumii actuale – criza ucrainiană și tot mai apropiata criză taiwaneză. Dacă cineva vrea soluționarea, crizele sunt de luat în serios. Strategia «lovește și nu-ți pasă» nu este una a unor oameni cu mintea la ei. Împărtășesc o soluție bazată pe examinare factuală și luciditate în abordarea relațiilor internaționale, la care, de altfel, m-am așteptat (vezi A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). O soluție informată și cultivată, plină de răspundere!
Democrația și atașamentul euroatlantic sunt achiziții prețioase, de importanță fundamentală ale istoriei recente a țării, la obținerea cărora am contribuit ca demnitar al statului român. Dar și ele ne obligă să luăm în considerare faptele, să gândim efectiv și responsabil realitățile și să refuzăm escamotarea lor sub o propagandă pentru naivi. Altfel, «angoasa în fața adevărului» nu aduce nimic bun”, a arătat Andrei Marga în explicațiile pe care le-a dat.
Declarațilile inițiale ale lui Andrei Marga
Andrei Marga a declarat, la finalul săptămânii trecute, că Ucraina se află în „frontiere nefireşti”. El a afirmat că această țară trebuie să cedeze teritorii Rusiei, Ungariei, Poloniei şi României. Fostul ministru al Afacerilor Externe din perioada guvernării lui Victor Ponta a stârnit un adevărat scandal cu afirmațiile sale. MAE își exprimă susținerea fermă pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional.
„Suntem aici cu o situaţie absolut specială şi o supun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefireşti. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei - Transcarpatia, Poloniei - Galiţia, României - Bucovina şi Rusiei - Donbasul şi Crimeea. Sunt teritorii ale altor ţări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. Şi închei cu aceasta, să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă printr-o discuţie şi cu America şi cu Rusia, Germania, Ucraina şi cu China şi nu se va ajunge la un acord, nu va fi linişte în Europa. Nefiind linişte, democraţia va suferi”, a afirmat Andrei Marga.
Sursa foto: EPA/ROBERT GHEMENT
Reacția MAE și a ambasadei Ucrainei
Declarațiile sale au fost considerate drept inacceptabile de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Conform unui comunicat de presă, MAE „respinge ferm poziţionarea domnului Marga, care preia, încurajează şi propagă narativele maligne emise de Rusia”.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră că declaraţiile făcute de domnul Andrei Marga în spaţiul public cu privire la războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei şi efectele acestuia sunt inacceptabile. Aceste declaraţii sunt în flagrantă contradicţie cu poziţia oficială a României faţă de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi cu principiile fundamentale de drept internaţional care guvernează relaţiile internaţionale în prezent”, se arată în comunicat.
Ambasada Ucrainei la Bucureşti a reacţionat faţă de afirmaţiile profesorului Andrei Marga, exprimându-și regretul pentru aceste declarații care pun sub semnul întrebării inviolabilitatea frontierelor.
„Regretăm că fostul ministru Andrei Marga al unui stat european şi democratic face declaraţii care pun sub semnul întrebării principiile de bază ale dreptului internaţional, în special inviolabilitatea frontierelor. Asigurarea respectului deplin pentru aceste principii este baza securităţii şi stabilităţii pe continent. Asemenea declaraţii sunt inacceptabile în nicio circumstanţă. Acestea reprezintă o abatere deosebit de flagrantă într-un moment în care Ucraina îşi apără eroic independenţa sa şi securitatea întregii Europe”, a transmis Ambasada Ucrainei, într-un mesaj pe pagina de Facebook.
Declarațiile lui Marga promovate în Rusia
În schimb, declarațiile fostului ministru Andrei Marga au fost prmovate în Rusia, preluate pe canalele de Telegram care susțin politica lui Vladimir Putin, iar mai apoi și în presa fidelă a lui Vladimir Putin.
„Fostul ministru român de Externe a declarat că Ucraina ar trebui să se despartă de o parte din teritorii”, relatează agenția TASS, pe prima pagină.
„România a cerut Ucrainei să cedeze o parte din teritorii altor țări. Fostul ministru de externe al României Marga: Ucraina ar trebui să cedeze Crimeea și Donbas Rusiei”, scrie Sputnik
„Fostul ministru de externe al României a vorbit despre granițele nefirești ale Ucrainei”, relatează și publicația Ria Novosti.
Recomandările noastre
