Astăzi este Ziua Internațională a Radioului. Tu faci  televiziune,  presă scrisă și, mai nou, lucrezi și în radio. Cum e la radio?

Experiența radioului, iată că se fac niște ani de când m-am apucat de radio, nici nu îmi vine să cred cât de repede a trecut timpul, a fost pentru mine o mare surpriză. În primul rând că nu mă gândeam că am să mă apuc într-o zi și de radio și în al doilea rând pentru că nu am crezut că la 40 și ceva de ani, după 20 și ceva de ani de presă în România, mai există un public pe care încă nu îl găsisem. Deci prin radio am descoperit un public nou. Și mai mult decât atât, cred că am reușit să le atrag atenția și acelora care au fost telespectatori și care, încet, încet, au abandonat televiziunea și s-au retras, ascultând doar radio. Cumva mi-am regăsit niște ascultători care erau pierduți de la televiziune. Nu credeam că o să mai găsesc un nou target. Și asta m-a făcut foarte fericită.

Cum este să lucrezi într-un studio de radio?

Este mult mai relaxant decât în televiziune, cel puțin pentru mine. Altfel, vorbim despre același lucru, un om curios cred că poate să lucreze în orice fel de media. Și lucrul care mă face cel mai fericită este că am mult mai mult timp. Eu făcând televiziune, numai partea de jurnal de știri, totul este contracronometru și niciodată nu aveam senzația că l-am descusut suficient și că am aflat suficiente lucruri despre invitatul meu astfel încât să afle oamenii tot. Să-i creez un portret cât mai bun, complet, al invitatului. Ei, în cazul radioului ai această posibilitate, de a sta mult mai mult de vorbă și atunci am senzația că am oferit ascultătorilor mult mai mult despre el (invitat).

Cum este colectivul postului de radio Europa Fm. De ce ai acceptat Europa Fm și nu alt post de radio?

Pentru că îmi plac oamenii de aici. Mi se par exact gașca de jurnaliști pe care am regăsit-o în urmă cu foarte mulți ani la Soti TV. Adică foarte mult entuziasm, foarte multă relaxare. Imi place foarte mult că sunt prieteni, adică vezi, simți că e o gașcă, nu că sunt niște oameni care fiecare își face treaba și pleacă acasă. Iar pentru mine asta contează faorte mult. Niciodată nu am putut să lucrez într-un mediu în care oamenii erau doar colegi de serviciu.

Urare de ziua internațională a radioului?

Să.. niciodată “video killed the radio stars” (râde). Să nu ajungem niciodată acolo!      

 

Te-ar putea interesa și: