O cale pentru a ajunge mai repede, într-un mod mai eficient și, acolo unde este posibil, cu un număr mai mic de teste la diagnosticul de Alzheimer.
O cale pentru a ajunge mai repede, într-un mod mai eficient și, acolo unde este posibil, cu un număr mai mic de teste la diagnosticul de Alzheimer.
Alzheimer poate fi depistat mai repede?
Boala Alzheimer poate fi legată de scobitul în nas. Sursa foto. EVZ
Acesta este obiectivul primelor recomandări europene privind diagnosticarea tulburărilor cognitive și a bolii Alzheimer.
Documentul, realizat de experți din marile societăți științifice din sector și coordonat de specialiști de la Universitatea din Genova - IRCCS Ospedale Policlinico San Martino, Universitatea din Geneva și IRCCS Centro San Giovanni di Dio Fatebenefratelli din Brescia, a fost publicat în revista Lancet Neurology.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Pacientul cu un deficit cognitiv inițial are aproximativ 50% șanse de a avea Alzheimer sau alta dintre diferitele patologii care provoacă tulburări neurocognitive”, explică Flavio Nobili, co-coordonator al studiului și profesor de Neurologie la Universitatea din Genova. Astăzi, există ghiduri dedicate diferitelor patologii neurocognitive și o gamă largă de teste.
Simptomele Alzheimer, după profilul fiecărui pacient
„Dar când neurologul vede pentru prima dată pacientul, încă nu știe de ce patologie suferă”, precizează Nobili. Noul document, pornind de la modalitățile în care se prezintă simptomele, construiește diferite căi de diagnostic în funcție de profilul fiecărui pacient, permițând identificarea patologiei responsabile mai rapid și cu mai puțină risipă de resurse. Acest lucru, potrivit experților, va duce la o reducere a testelor instrumentale inutile cu 70%.
Recomandările „vor putea fi actualizate în curând pentru utilizarea markerilor Alzheimer în sânge”, adaugă coordonatorul studiului Giovanni Frisoni, directorul Centrului de memorie de la Spitalul Universitar din Geneva.
„Toate acestea vor face posibilă interceptarea pacienților cu boala Alzheimer la momentul cel mai potrivit și, în viitorul nu prea îndepărtat, direcționarea acestora către terapia cu anticorpi monoclonali, care sperăm să ajungă în curând în Europa și care, dacă vor fi administrați la pacienții potriviți într-un stadiu inițial al bolii, vor putea întârzia pierderea memoriei”. Sursa: Ansa
Traducerea: Rador
Recomandările noastre
