Comisia interaliată şi-a desfăşurat activitatea până pe 13 ianuarie 1946.

O nouă sesiune a Conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii (V.M. Molotov, J. Byrnes şi E. Bevin) a avut loc la Moscova între 16-26 decembrie 1945.

Printre altele, conferinţa ia o serie de hotărâri privind România: recunoaşterea de către SUA şi Marea Britanie a guvernului condus de dr. Petru Groza; includerea în guvernul român a câte unui reprezentant al PNL şi PNŢ; organizarea de alegeri.

În scopul transpunerii în practică a acestor hotărâri este formată o Comisie interaliată, compusă din A.I. Vîşinski (URSS), A. Harimman (SUA) şi Archibald Clark Kerr (Marea Britanie).

„Conferinţa miniştrilor de Externe ai SUA, URSS şi Marii Britanii, ţinută la Moscova (16-26 decembrie 1945), a găsit soluţia care să dea satisfacţie celor trei mari: câştig real pentru URSS, salvarea ”feţei” pentru SUA şi Marea Britanie; guvernul Groza urma să dobândească reprezentativitatea prin includerea a câte unui reprezentant al PNŢ şi PNL, ca miniştri fără portofoliu, fiind excluşi însă – la cererea părţii sovietice – de la intrarea în guvern Iuliu Maniu, C.I.C. Dinu Brătianu şi dr. Nicolae Lupu”, arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa „O istorie sinceră a poporului român”.

Generalul Constantin Sănătescu, fost prim-ministru (de la 23 august până la 2 decembrie 1944), nota în jurnalul său:

„28 decembrie 1945. Conferinţa de la Moscova s-a terminat şi, hotărât lucru, Rusia a învins şi şi-a impus voinţa.

În ce priveşte România, actualul guvern este recunoscut şi se va completa cu un reprezentant al partidului Dinu Brătianu şi cu unul din partidul Iuliu Maniu.

Vîşinski, însoţit de ambasadorul american şi englez de la Moscova, va veni la Bucureşti pentru a sfătui pe rege să accepte hotărârea de la Moscova. Se dau asigurări că alegerile vor fi libere, că presa şi întrunirile vor fi libere – precum şi alte libertăţi, care eu cred că nu se vor realiza”.

La 31 decembrie 1945 au sosit la Bucureşti membrii Comisiei interaliate – A.I. Vîşinski (foto), A. Harriman, ambasadorul SUA la Moscova, şi Sir Archibald Clark Kerr, ambasadorul Marii Bitanii la Moscova, însărcinaţi cu transpunerea în practică a hotărârilor recentei conferinţe de la Moscova.

„Misiunea acestora este şi de a-l determina pe rege să fie de acord cu un compromis: în loc de demisia guvernului cooptarea în componenţa sa a încă doi membri”, se menţionează în lucrarea ”Instaurarea totalitarismului comunist în România”.

La 1 ianuarie 1946 regele Mihai I îi primeşte în audienţă pe membrii Comisiei interaliate.

Cu acest prilej, regele le-a mărturisit celor doi emisari occidentali că nu se poate aştepta la nimic pozitiv în urma alegerilor, atâta timp cât ţara „se află în mâinile acestor oameni…

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric