BNR trage un semnal de alarmă privind efectele unei taxe pe tranzacțiile bancare, avertizând că aceasta ar putea determina populația să revină la plățile în numerar.

BNR avertizează cetățenii care utilizează exclusiv plata cu cardul

Banca Națională a României(BNR), avertizează asupra posibilelor efecte negative pe care le-ar putea avea introducerea unei taxe pe plățile bancare, în special cele efectuate cu cardul. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR și director al Direcției de Stabilitate Financiară, susține că o astfel de măsură ar putea reduce semnificativ utilizarea plăților electronice.

Potrivit oficialului BNR, perceperea unui comision suplimentar, chiar și modest, pentru achiziții de valoare redusă ar putea descuraja utilizatorii, încurajând reorientarea către numerar. În opinia sa, impactul fiscal estimat la 50 de miliarde de lei anual este exagerat și nerealist, întrucât ar presupune o contribuție zilnică de aproximativ 10 lei din partea fiecărui adult. Rădulescu subliniază că o asemenea taxă ar fi suportată direct de utilizatorii de conturi bancare, fără a proveni dintr-o sursă externă.

”Cele 50 de miliarde nu ar pica de fapt din cer. Ar plăti-o fiecare cetățean care are un cont în bancă, de câte ori primește sau plătește vreo sumă. Ne-am învățat să plătim cu cardurile? Ne vom dezvăța.” a explicat Eugen Rădulescu pentru Hotnews.ro .

Consecințele fiscale și riscul revenirii la plățile în numerar

Eugen Rădulescu subliniază că introducerea unor taxe suplimentare nu echivalează automat cu o creștere a veniturilor bugetare. Dimpotrivă, astfel de măsuri ar putea avea un efect contrar, încurajând o parte a populației să găsească metode alternative pentru a evita contribuțiile impuse. În acest context, există riscul ca tot mai mulți cetățeni să renunțe la utilizarea mijloacelor moderne de plată și să revină la tranzacțiile în numerar, afectând procesul de digitalizare a economiei și reducând transparența fluxurilor financiare.

„Adică, dacă ar fi vorba într-adevăr despre 50 de miliarde de lei într-un an, fiecare cetățean major al României ar trebui să plătească vreo 10 lei în fiecare zi. Oare poate să funcționeze așa ceva? Și asta, unde? În țara în care monetizarea economiei este de 5 ori mai scăzută decât media UE” a adăugat consilierul.

Taxa de solidaritate, pusă sub semnul întrebării de BNR

Pe lângă taxa propusă pe tranzacțiile bancare, reprezentanții Băncii Naționale a României se referă și la ideea introducerii unei contribuții suplimentare pentru veniturile lunare care depășesc pragul de 10.000 de lei.  Rădulescu atrage atenția că măsura nu are o justificare clară în actualul cadru fiscal și că lipsesc dovezile privind un impact pozitiv cert asupra bugetului de stat.

Acesta a subliniat, totodată, că estimarea unor încasări de 50 de miliarde de lei anual din astfel de taxe este puțin probabilă, întrucât ar presupune o contribuție zilnică de aproximativ 10 lei din partea fiecărui cetățean adult. Rădulescu consideră că un astfel de mecanism este dificil de implementat într-o economie cu un grad de monetizare redus, de aproape cinci ori mai mic decât media Uniunii Europene. În comparație, Bulgaria are un nivel al monetizării de două ori mai mare decât cel din România.