Politica
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, din nou amânate. Criza electorală se adâncește
Surs foto: novostipmr.com
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Alegerile pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei, programate inițial pentru 21 iunie 2026, au fost din nou amânate, după ce Curtea de Apel Sud, cu sediul la Cahul, a suspendat hotărârile adoptate de legislativul regional referitoare la organizarea scrutinului. Decizia, pronunțată pe 3 aprilie, vizează inclusiv stabilirea datei alegerilor, constituirea Comisiei Electorale și regulamentul de desfășurare a votului.
Instanța a admis cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a dispus suspendarea tuturor hotărârilor adoptate de Adunarea Populară pe 17 martie 2026, inclusiv cea privind data scrutinului și componența organului electoral. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile.
În aceste condiții, organizarea alegerilor în luna iunie devine incertă. Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a subliniat că soluția depășirii blocajului ar putea veni doar printr-un efort comun al instituțiilor centrale.
Sursa foto: Gagauzia Dialogue
Un cerc vicios al amânărilor
Criza electorală din Găgăuzia se prelungește de mai multe luni, după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova și să organizeze alegerile pentru AP pe 16 noiembrie 2025, conform legislației.
Mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, dar scrutinul nu a putut fi organizat la timp. Ulterior, ambele date stabilite pentru vot 22 martie și 21 iunie au fost anulate succesiv prin decizii judecătorești, ceea ce a blocat complet procesul electoral.
Intervenția autorităților centrale
Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, în special cele care permit Adunării Populare să desemneze propriul organ electoral.
La nivel parlamentar, președintele Igor Grosu a dispus constituirea unui grup de lucru pe 10 martie 2026, pentru a analiza funcționalitatea Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia în cadrul normelor constituționale și armonizarea legislației locale cu cea națională. Grupul este coprezidat de deputata Larisa Voloh, iar toate fracțiunile parlamentare au delegat reprezentanți.
Deputata Larisa Voloh a subliniat că o lege locală specială nu poate prevala asupra prevederilor constituționale, subliniind necesitatea unei soluții coordonate între autoritățile centrale și cele locale.
Autoritățile de la Comrat au reacționat public pe 6 aprilie, acuzând Chișinăul că ar bloca în mod intenționat organizarea alegerilor sub „pretexte inventate”, ceea ce ar încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis, pe 20 ianuarie a anului curent, recursul depus de Cancelaria de Stat și a dispus suspendarea executării hotărârilor Adunării Populare privind completarea instituțiilor electorale ale autonomiei.
Sursa foto: gagauzia.md
CSJ a anulat decizia Curții de Apel Sud, care respinsese anterior cererea de suspendare, și a stabilit că hotărârile AP nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025 nu pot produce efecte juridice până la examinarea completă a cauzei. Instanța a invocat „suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actelor administrative contestate”, justificând astfel aplicarea măsurii provizorii de suspendare.
Decizia Curții Supre de Justiție
Curtea a subliniat că, potrivit Codului electoral al Republicii Moldova, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este singurul organ electoral recunoscut, iar legislația națională nu admite existența unei Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei sau a unor concepte precum candidat de bază sau candidat de rezervă. Deci, organizarea alegerilor de către un organ neprevăzut în lege ar putea anula rezultatele scrutinului.
Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a avertizat că principalul pericol nu este doar blocarea procesului electoral, ci posibila nerecunoaștere a alegerilor de către instanțe, dacă acestea vor fi organizate de un organ electoral ilegal. Potrivit lui, situația a fost menținută intenționat pentru a crea tensiuni politice înainte de alegerile parlamentare din septembrie 2025.
