Francezii au început să voteze duminică pentru primul tur al unor alegeri prezidenţiale plin incertitudini, cu perspectiva unui duel final între şeful de stat în exerciţiu, Emmanuel Macron, şi rivala sa de extremă dreaptă, Marine Le Pen, care nu a părut să fie niciodată atât de aproape de victorie.

În această duminică însorită, aproape 48,7 de milioane de alegători trebuie să aleagă între doisprezece candidaţi, după o campanie electorală ciudată, marcată mai întâi de pandemia de coronavirus, apoi de invazia rusă din Ucraina, care a afectat o parte a dezbaterii.

Primele estimări vor fi cunoscute la ora 20:00 (18H00 GMT) după închiderea secţiilor de votare. Sondajele prezic că dl. Macron ar trebui să se afle pe primul loc, urmat de d-na Le Pen, ca şi în timpul precedentului scrutin din 2017, cu candidatul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, pe locul trei. Le Pen şi M. Mélenchon au poziţii foarte diferite de cele ale lui Macron cu privire la multe subiecte internaţionale, fiind mult mai ostili faţă de integrarea europeană în special şi afirmând că doresc să iasă din comandamentul integrat al NATO, spre exemplu.

Mulţi politologi se tem că absenteismul record din 2002 (28,4%), cel mai înalt nivel înregistrat vreodată la un prim tur al alegerilor prezidenţiale, va fi depăşit.La ora 10:00, participarea era de 25,48%, în scădere cu trei puncte în raport cu cea de la prezidenţialele din 2017, dar mai ridicată decât în 2002 (21,39%).

La Pantin, în regiunea pariziană, Blandine Lehout, o actriţă de 32 de ani, nu va merge să voteze: "Este pentru prima dată în viaţa mea, dar îi detest pe toţi. Am ajuns într-un stadiu în care îmi inspiră teamă", explică ea. La Marsilia (sud-est), Carole Junique, 47 de ani, funcţionar public, a venit să voteze la prima oră. "În Franţa, avem dreptul la vot, este important să-l păstrăm; desigur, votul meu fi doar unul dintre cele multe, dar dacă toată lumea se mobilizează, asta poate schimba lucrurile", subliniază ea. Mulţi francezi nu ascund că alegerea va fi grea. Cédric Hodimont, un francez de vreo 40 de ani, regretă că a acordat un vot "negativ".

Diferite studii arată că d-na Le Pen şi dl. Mélenchon sunt de mai multe zile într-o dinamică de progresie, reducându-şi substanţial distanţa faţă de preşedintele în exerciţiu, intrat mai târziu în campanie. Dar, tot potrivit sondajelor, absenteismul şi faptul că o parte importantă a electoratului nu este sigură de alegerea sa par să lase deschise mai multe posibilităţi.

Care va fi deznodământul?

"Din cei 12 candidaţi, am ales patru ieri seară şi mă voi decide în această dimineaţă", explică Françoise Reynaud, 55 de ani, o alegătoare din Marsilia. În spatele acestui trio format din Macron, Le Pen şi Mélenchon, ceilalţi candidaţi par slabi, în special cea a dreptei tradiţionale, Valérie Pécresse, şi celălalt pretendent de extremă dreaptă, Eric Zemmour.

Pentru cel de-al doilea tur, sondajele îl dau învingător pe Macron, dar la o mică diferenţă de Marine Le Pen, a cărei victorie nu este totuşi exclusă, fapt care ar constitui o dublă premieră în Franţa: alegerea unei femei în funcţia de preşedinte şi extrema dreaptă la putere.

Acest prim tur va încheia o campanie de câteva luni ale cărei mize importante, în special schimbarea climatică, au fost absente. Puterea de cumpărare se înscrie ca fiind principala preocupare a alegătorilor, precum şi războiul din Ucraina care a provocat o inflaţie însemnată.

Încă de la început, d-na Le Pen şi-a axat campania pe această temă, la fel ca dl. Mélenchon, a cărui formaţiune politică cheamă alegătorii de stânga la un vot "util" în favoarea sa, în loc de unul în beneficiul altor candidaţi de stânga, precum ecologistul Yannick Jadot, socialista Anne Hidalgo sau comunistul Fabien Roussel.

În faţa posibilităţii unei victorii a extremei drepte, unii candidaţi au anunţat deja poziţia pe care o vor adopta duminică seară, precum Fabien Roussel, care i se va opune d-nei Le Pen. Valérie Pécresse nu va da indicaţii de vot, dar va spune cu cine va vota ea. În anturajul lui Macron, se recunoaşte că reflexia "frontului republican", de care a beneficiat în timpul alegerii sale din 2017, nu mai este o evidenţă.

Considerată terminată după eşecul de acum cinci ani, îngrijorată de apariţia polemistului Eric Zemmour, d-na Le Pen a reuşit să urce, mergând până la a se prezenta în ultimul său miting de vineri, ca fiind reprezentanta "Franţei liniştite" în faţa unui şef de stat "agresiv" şi "febril".

Printr-un efect de vase comunicante, fiica şi moştenitoarea controversatului tribun de extremă dreaptă Jean-Marie Le Pen se află din nou în centrul eşichierului politic ajutată de apariţia lui Eric Zemmour. Dl. Macron mizează pe imaginea sa de comandant şef acaparat de criza sanitară şi situaţia internaţională. O postură care l-a ajutat iniţial, dar care, ulterior, l-a făcut să pară deconectat de preocupările de zi cu zi ale francezilor. Imaginea sa a fost afectată şi de refuzul său de a participa la dezbateri televizate cu adversarii săi.

Fiind conştient de pericol, preşedintele a solicitat la începutul lunii aprilie "mobilizarea" împotriva unei extreme drepte "banalizate" şi a afirmat, vineri, că are "mai degrabă spirit de învingător decât de învins".