Francezii sunt chemați la urne, duminică, 10 aprilie, pentru a-și alege președintele, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Favoritul acestui scrutin, la care s-au înscris 12 candidați, este actualul ocupant de la Palatul Elysee, Emmanuel Macron. Diferența dintre el și următorul candidat, Marine Le Pen, este destul de mică, potrivit ultimelor sondaje de opinie. Pe locul al treilea, la distanță foarte mare, se clasează candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon.

UPDATE: Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen s-au calificat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, ce va avea loc pe 24 aprilie, conform primelor estimări ale sondajului Ifop la ieşirea de la urne.

Turul al 2-lea este programat pe 24 aprilie. Emmanuel Macron va lupta cu Marine Le Pen

Președintele francez Emmanuel Macron se va confrunta cu Marine Le Pen, de extremă dreaptă, într-un tur de scrutin, pe 24 aprilie, după ce duminică a condus primul tur de scrutin cu 28,1% din voturi față de 23,3% ale lui Le Pen, potrivit unui sondaj Ipsos.

Se estimează că Macron va câștiga 28,1% din voturi, în fața lui Le Pen (23,3%) și a lui Jean-Luc Mélenchon (20,1%), locul trei, potrivit proiecțiilor partenerilor noștri Ipsos Sopra Steria.

Aproximativ 48,7 milioane de alegători au fost chemați la urne pentru primul tur de duminică. Până la ora 17:00, 65% dintre alegătorii înregistrați au votat, în scădere cu 4,4 puncte față de alegerile precedente din 2017.

Doisprezece candidați, de la extrema stângă la extrema dreaptă, au fost la votul pentru primul tur. Cei doi finaliști se vor concura pentru locul de top al Franței peste două săptămâni, pe 24 aprilie.

Teoretic, în turul al 2-lea, Le Pen are asigurat un procent de 7% de noi voturi, venite de la Eric Zemour. Candidat ce provine din aceeași zonă a extremei dreapta.

Exit poll bfmtv: Emanuel Macron-28,50, Marine le Pen-24,20, Melenchon-20, Eric Zemour-7.

Alegerile prezidențiale din Franța au loc într-un context politic și social destul de dificil, la finalul pandemiei de coronavirus, în plină criză energetică și cu un război, în Ucraina, în desfășurare. Un număr de 12 candidați s-au înscris în cursa prezidențială, însă toată lumea stă cu ochii pe primii doi. Este vorba despre actualul președinte Emmanuel Macron și de Marine Le Pen, candidatul extremei drepte. Cei doi sunt despărțiți de numai 3 procente în sondajele de opinie din ultima perioadă.

Cercetările arată că Macron ar obține, în primul tur, 26% din voturile exprimate de francezi, în vreme ce Le Pen ar câștiga 22%. Pe locul al treilea, candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon, ar strânge doar 16% din voturile exprimate, în vreme ce restul de 9 candidați sunt cotați cu scoruri de până în 10%.

Emmanuel Macron caută să fie reales pentru un nou mandate de 5 ani la Palatul Elysee, însă nu fără emoții. În săptămânile dinaintea scrutinului prezidențial din Franța, a scăzut în sondaje, în timp ce Marine Le Pen a înregistrat un avans. Astfel, dacă va învinge în turul doi, Le Pen ar deveni președintele de extremă dreaptă al uneia dintre principalele puteri ale Europei.

Campania electorală din Franța

Alegerile, marcate de războiul din Ucraina, se desfășoară în timpul celor șase luni îm care Franța deține președinția Consiliului UE. Campania electorală s-a încheiat vineri, 8 aprilie, cu ultimele acțiuni în teren și mitinguri politice. Fiecare dintre cei 11 candidați s-a întâlnit cu alegătorii, în speranța că va reuși să le câștige încrederea și voturile.

Preocupat mai mult de războiul din Ucraina, dornic să se afirme ca lider internațional, Emmanuel Macron a dat mai puțină atenție problemelor interne Or, francezii par mai preocupați de starea economiei, decât de războiul din Ucraina sau de ideologii. Grijile lor sunt legate de scăderea puterii de cumpărare și de criza economică.

Iar acest lucru se poate observa în evoluția din sondajele de opinie din ultimele săptămâni. Marine Le Pen, candidatul extremei drepte – Rassemblement national, RN – s-a apropiat la o distanță extrem de mică în preferințele francezilor. O victorie a acesteia ar reprezenta o lovitură grea pentru proiectul Uniunii Europene, Franța fiind unul dintre pilonii de bază ai acestei construcții. Pe de altă parte, vom asista la o izolare a Parisului în plan internațional.

Pe de altă parte, analiștii estimează că aceste alegeri prezidențiale, din Franța, vor fi caracterizate de un absenteism record, de peste 28%.

Alegerile vor fi tranșate în turul al II-lea

Nu este de așteptat ca alegerile de la acest final de săptămână să stabilească cine va fi viitorul președinte al Franței. Este aproape sigur că nici unul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută. Astfel că toată lumea se așteaptă la un tur doi, decisiv, pe 24 aprilie, atunci când cei mai bine plasați candidați se vor confrunta din nou.

Experții în alegeri susțin că se prefigurează un scenariu asemănător celui din 2017, cu preşedintele Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) calificaţi în turul al doilea. Este de așteptat ca alegerile să se încheie cu victoria lui Macron la final.

Cum se prezintă Franța înainte de alegeri

Franța este o națiune de peste 67 de milioane de oameni, a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume. Este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. De asemenea, este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.

Drept urmare, viitorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să traverseze cele două crize cu care se confruntă Europa.

Pe de-o parte avem războiul din Ucraina, care a dus la strămutarea a milioane de persoane și a ucis mii de oameni. Pe de altă parte este nevoie de o redresare economică, după pandemia de COVID-19, în plină criză energetică și sub presiunile generate de problemele din lanțurile de aprovizionare.