Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc pe 18 ianuarie Ajunul Bobotezei. ziua în care Iisus Hristos a fost botezatîn apele Iordanului. Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradiționalelor sărbători de iarnă.

Ajunul Bobotezei pe stil vechi se sărbătorește, în fiecare an, pe 18 ianuarie. Este ziua în care, în Republica Moldova,  credincioșii ortodocși pe stil vechi respectă cu sfințenie o serie de tradiții, moștenite din bătrâni.

Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necăsătorite îşi pot visa ursitul. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă despre care se crede că are puteri magice. Cele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-și cunoască destinul pregătește o turtă din făină sărată și din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

Ajunul Bobotezei pe stil vechi. Dumnezeu îndeplinește dorințele

Se spune că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele. Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, spun bătrânii. Tot pentru a afla cine este ursitul, tânăra care vrea să-și cunoască destinul pregătește o turtă din făină sărată și din apă. Tânărul care îi aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.

În popor se mai păstrează tradiţia potrivit căreia, începând cu Ajunul Bobotezei și două săptămâni după aceasta, nu se spală rufele, fiindcă apa este sfințită.

În ajunul Bobotezei, biserica prăznuiește sfințirea Aghesmei Mari. În rest, pe parcursul anului se face Aghesme Mici. Creștinii vin cu vase curate şi primesc această agheasmă binecuvântată care este de folos pentru stropirea casei, a grânelor, a livezilor, a gospodăriilor şi chiar de gustat este bine. În ajunul Botezului este zi de post aspru pentru sărbătorea Botezului.

Potrivit tradiției, de Bobotează, a doua zi, după Sfânta Liturghie, preotul sfinţeşte apa din fântâna cea mai apropiată de biserică. Și astăzi se mai practică obiceiul de a merge la râu sau la lac după Sfânta Liturghie, unde din gheaţă se face o cruce pe care preotul o lasă în apă, iar bărbaţii se aruncă să caute crucea, cel care o găseşte va fi cel mai norocos și mai sănătos pe întreg anul.

Fără certuri în ziua de Bobotează

Tradiţia spune că atunci când se ia agheasma, credincioşii nu trebuie să fie certaţi cu nimeni şi să se abţină de la fapte şi gânduri rele. În caz contrar, aceasta îşi va pierde din sacralitate. Din trecut se mai ştie că dacă în această zi ninge sau e ger recolta va fi bogată.

De Bobotează este respectată şi tradiţia scăldatului, preluată din Rusia şi Ucraina. Potrivit acesteia, curajoşilor care intră în apele reci norocul le surâde tot anul.

Dacă plăuă, iarna va fi lungă

Tradiția susține că dacă plouă în ziua de Bobotează, iarna va fi una lungă, iar dacă este frumos afară, se spune că vom avea parte de o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate, iar dacă pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi un an cu belșug. În această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut. Potrivit tradiției, de Bobotează se consumă grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se mănâncă piftie.

Pe 20 ianuarie, ortodocșii de stil vechi vor sărbători Sfântul Ioan Botezătorul, care l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos. Potrivit statisticilor, peste 90 la sută din populația Republicii Moldova se declară a fi creștini ortodocși, iar numele Ion și derivatele sale sunt cele mai populare.