Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a făcut recent o declarație detaliată despre evoluția economică a României în perioada 2020-2024, punând accent pe impactul inflației și evoluția puterii de cumpărare a românilor. Într-o postare pe Facebook, oficialul a prezentat o analiză extinsă a acestor ani, caracterizați de crize multiple care au avut un impact semnificativ asupra economiei naționale, dar și asupra economiilor globale. Deși contextul a fost unul dificil, ministrul susține că rezultatele finale indică o creștere a puterii de cumpărare, în ciuda provocărilor inflaționiste.

O perioadă economică marcată de crize multiple

În declarația sa, Adrian Câciu a descris perioada 2020-2024 ca fiind una a contrastelor economice. Inițial, România se bucura de o inflație redusă, dar ulterior țara a fost lovită de o serie de crize care au amplificat semnificativ presiunile economice. Printre aceste crize, ministrul a enumerat pandemia de COVID-19, criza energetică și, nu în ultimul rând, efectele economice ale războiului din Ucraina. Aceste evenimente au avut un impact direct asupra puterii de cumpărare a populației și au necesitat măsuri economice rapide și eficiente pentru a contracara efectele negative.

„Am trecut de la o inflație scăzută la una record, dar am reușit să gestionăm aceste provocări printr-o serie de intervenții fiscal-bugetare și monetare inovative”, a subliniat ministrul Câciu, în postarea sa de pe Facebook. Acesta a menționat că în 2020, inflația era la un nivel de doar 2,6%, însă până în 2022, România a ajuns să înregistreze o rată inflaționistă de 13,8%. Cu toate acestea, începând cu 2023, inflația a început să scadă, iar pentru sfârșitul anului 2024 se estimează că va ajunge la aproximativ 4%.

Planul guvernamental în trei etape

Pentru a face față provocărilor economice, Partidul Social Democrat, din care face parte și Adrian Câciu, a implementat o strategie pe trei etape. Aceasta, conform postării ministrului, a fost concepută pentru a ajuta românii să-și mențină și chiar să-și crească puterea de cumpărare în fața inflației și a altor presiuni economice.

Ministrul a explicat că prima etapă a avut loc în 2022, când guvernul s-a concentrat pe compensarea pierderilor de putere de cumpărare. A doua etapă a fost implementată în 2023, axându-se pe stabilizarea puterii de cumpărare. În 2024, guvernul are ca obiectiv final creșterea reală a acesteia. Câciu a subliniat că acest plan a avut efecte vizibile asupra veniturilor cetățenilor.

Conform datelor prezentate, salariul mediu net în România a crescut cu 43% în această perioadă, în timp ce salariul minim brut a avut o creștere de 66%. De asemenea, pensia minimă a crescut cu 60%. Aceste creșteri salariale și ale pensiilor au fost menite să depășească rata inflației, astfel încât puterea de cumpărare a românilor să nu fie afectată.

Adrian Câciu critică măsurile adoptate la nivel european

Ministrul Câciu a criticat intervenția tardivă a băncilor centrale în restricționarea lichidităților, menționând că acest lucru a agravat valul inflaționist. „Este o lecție pentru viitor pentru specialiștii în politică monetară”, a declarat ministrul. El a subliniat că presiunile inflaționiste au fost exacerbate de măsurile de relaxare cantitativă adoptate la nivel european, dar și de absența unei intervenții centralizate și unitare la nivelul Uniunii Europene.

Lipsa solidarității monetare europene a dus, potrivit lui Câciu, la costuri suplimentare suportate de bugetele statelor membre, inclusiv România. Această situație a generat presiuni inflaționiste suplimentare, pe care guvernele naționale au fost nevoite să le gestioneze prin măsuri interne. În acest context, România a reușit să evite o spirală inflaționistă majoră, stabilind în schimb un trend descendent al inflației, potrivit ministrului.

Impactul pozitiv asupra economiei românești

În ciuda dificultăților întâmpinate, Adrian Câciu a subliniat că puterea de cumpărare a românilor a crescut în mod real în perioada analizată. Estimările guvernamentale arată că inflația cumulată între 2020 și 2024 este de aproximativ 35%, însă creșterile salariale și ale pensiilor au depășit acest nivel. Salariul mediu net a crescut cu 43%, ceea ce reprezintă un avans de 10 puncte procentuale peste rata inflației. De asemenea, salariul minim brut a crescut cu 66%, iar pensia minimă a cunoscut o majorare de 60%.

Ministrul a menționat că aceste creșteri nu doar că au compensat pierderile generate de inflație, ci au permis o creștere reală a puterii de cumpărare. „Planul nostru în trei etape a fost un succes. Puterea de cumpărare este acum net superioară inflației. Am reușit să evităm o spirală inflaționistă și am stabilit un trend descendent al acesteia”, a declarat Câciu.

Concluziile ministrului Adrian Câciu

La finalul analizei sale, Adrian Câciu a concluzionat că România a trecut cu succes printr-o perioadă economică extrem de dificilă. El a evidențiat că, deși inflația a atins niveluri record în anii 2021 și 2022, măsurile guvernamentale au reușit să limiteze impactul asupra populației și să stabilească o cale de recuperare.

Ministrul a mai subliniat că soluțiile implementate în această perioadă pot servi drept model pentru viitor, în special în cazul unor eventuale crize economice similare. „Este mult de povestit și analizat despre această perioadă. Însă o concluzie clară este că, în ciuda tuturor provocărilor, puterea de cumpărare a românilor a crescut real, iar planul nostru guvernamental s-a dovedit eficient”, a încheiat ministrul.

Câciu a promis că va reveni cu detalii suplimentare despre modul în care guvernul a reușit să evite o spirală inflaționistă, sugerând că experiența acumulată în acești ani ar putea oferi lecții valoroase pentru viitor.