Anul 2024 a fost plin de evenimente - de la alegeri prezidențiale și parlamentare în țări cheie din întreaga lume până la o cădere neașteptată a guvernelor; elemente imprevizibile care au arătat încă o dată că suntem neputincioși în a opri nebunia cu care ucidem natura; atentate și conflicte militare.

Au fost și momente de echitate, dar și momente de nedreptate, care au costat omenirea multe victime dragi. 2024 a fost plin de evenimente. Un an în care a fost puțin și mult din toate - frică, disperare, speranță, uimire, îngrijorare, tragedie și pozitivism. A existat și normalitate uneori. Anul a trecut parcă mai repede decât ne așteptam. Lumea digitală l-a accelerat parcă și, în același timp, pare că l-a îndepărtat ​​de noi, oamenii, se arată într-o analiză publicată de duma.bg.

Ce a adus 2024 pentru planetă?

În sfârșit, Bulgaria și România au intrat în Schengen! Consiliul UE a decis că toate controalele de la frontierele terestre Schengen ale Bulgariei și României vor fi eliminate de la 1 ianuarie 2025. La începutul acestui an, verificările la frontierele aeriene și maritime Schengen au fost scoase. „Pe deplin meritat”, a comentat decizia președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. „Felicitări oamenilor din ambele țări care au muncit mult și din greu pentru a atinge acest obiectiv”, a adăugat ea.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat și ea felicitările: „Acest pas important se termină cu intrarea cu drepturi depline a Bulgariei și României în Schengen și nu numai că întărește spațiul Schengen, dar va consolida și mai mult piața internă, va crește călătoriile, comerțul și turismul”, se precizează într-un anunț al CE. În același timp, mai multe țări europene, printre care Germania, Austria, Franța, Cehia, Slovenia etc., au introdus controale sporite la frontieră pe o perioadă nedeterminată.

Încercări grele pentru UE

Alegerile pentru Parlamentul European și pentru parlamentele naționale au evidențiat două tendințe conflictuale. Potrivit observatorilor, una este ciocnirea dintre linia centralismului, federalizării și impunerea unui guvern european împotriva liniei politice a suveranității naționale. Cealaltă tendință conflictuală este divergența și chiar detașarea guvernului european neales și, prin urmare, incontrolabil de la Bruxelles de interesele alegătorului european.

Guvernarea centralizată prin preluarea cât mai multor atribuții de la țări, militarizarea economiei și a întregii societăți din cauza rusofobiei drogate a elitei de la Bruxelles, „energia verde”, un control mai strict asupra mass-media - acesta este crezul noii Comisii Europene și a șefei acesteia, Ursula von der Layen. Este de așteptat ca în mâinile sale să ajungă controlul asupra fluxurilor financiare, atribuții suverane precum dreptul de a stabili în mond independent un buget, o politică externă și de apărare independentă, adoptarea legilor interne și a normelor economice.

Germania, de exemplu, va fi lipsită de suveranitatea de a decide cum și câte fonduri de la bugetul european să folosească pentru industria sa auto cu probleme. Bruxelles-ul impune deja refuzul consensului atunci când se iau decizii cheie. Ca să nu mai vorbim de faptul că CE intenționează, la sfârșitul mandatului său în 2029, ca economia militarizată a UE să fie pregătită pentru o ciocnire militară.

Criticii prevăd că o astfel de politică va îndepărta iremediabil UE de prototipul său atractiv, va aprofunda dezindustrializarea, va duce la sărăcirea locuitorilor și la uciderea clasei de mijloc. Ca să nu mai vorbim că europeanul nu vrea război. Din cauza tuturor acestor lucruri, precum și din cauza altor crize din interiorul UE, următorii cinci ani vor fi mult mai dificili pentru Von der Leyen decât primul mandat, scrie Politico. Se așteaptă însă să fie dificili și pentru europeni.

Lumea în 2024. Ucraina este departe de o pace

În 2024 războiul din Ucraina a trecut de la o fază la alta - contradictorie. Dar cu șanse mici de încetare a acestuia în 2025. Lunile de contraofensivă ucraineană au fost înlocuite cu o fază de contraofensivă rusă, care a schițat deja contururile înfrângerii. Volodimir Zelenski susține că pierderile ucrainene sunt cu puțin sub 60.000 de morți, dar colonelul în rezervă Douglas Macgregor, care a fost consilier al secretarului apărării sub Donald Trump, arată alte cifre - până la 600.000. Același lucru îl spun și alți experți neguvernamentali din SUA. Kievul și Occidentul vorbesc despre același număr de ruși uciși, dar Macgregor indică cel mult 63.000. Există un război nu numai pentru teritorii, ci și pentru numere.

„Rusia își reconstruiește forțele mult mai repede decât se aștepta Alianța și învață rapid din propriile greșeli”, a recunoscut, de asemenea, și noul secretar general olandez al NATO, Mark Rutte. El a mai spus că nu vede o amenințare din partea Rusiei, dar nici SUA și nici NATO nu sunt pregătite să negocieze pentru ca Moscova să nu vadă amenințări din partea lor. Propunerea mult mediatizată a lui Donald Trump de încetare a focului în Ucraina se dovedește a fi "o suzetă". Rusia a semnalat deja că nu va accepta o încetare a focului pe actuala linie a frontului fără a rezolva problema vitală pentru ea privind statutul non-nuclear și neaderarea la blocul comuniar al Ucrainei. Există speranțe de pace în Ucraina în 2025?

Două guverne europene au căzut

La sfârșitul anului, două guverne au căzut în Europa de Vest - cel de centru-dreapta în Franța și cel de centru-stânga în Germania. Michel Barnier a primit un vot de neîncredere din partea tuturor partidelor de opoziție, iar cancelarul Olaf Scholz a pierdut un vot de încredere după prăbușirea coaliției sale. Cele două țări se confruntă cu un viitor politic incert.

Europa interzice telefoanele mobile în școli

Școlile din Europa au interzis telefoanele mobile. Regula „Fără telefon la ore” se aplică în Grecia, Franța, Țările de Jos, Italia, Marea Britanie și Belgia. Rezultatele arată că elevii pot să se concentreze mai bine în timpul orelor și comunică mai mult în pauze. Între timp, pe TikTok a apărut o provocare periculoasă - copiii se prefac a fi super eroi. Din cauza accidentelor frecvente, în unele țări a început o inițiativă de interzicere a platformei. În țări precum România, împotriva rețelei de socializare a fost intentat un proces pentru presupuse imixtiuni în primul tur al alegerilor prezidențiale.

COP29 a fost pe un pas de eșec

Conferința COP29 despre climă de la Baku a fost la un pas de eșec până în ultima seară. Astfel, rezultatele obținute în ultimul moment ar trebui considerate drept un succes, a declarat comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra. „Acordul nu este perfect, dar, mai important, a crescut numărul țărilor care doresc să ajute în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a spus el. O consecință a schimbărilor climatice sunt dezastrele care au lovit o serie de țări din întreaga lume în cursul anului - cum ar fi cutremure puternice, secetă, incendii forestiere și inundații nemaivăzute de decenii.

O întorsătură geopolitică din cauza unei capre

2024 a adus o schimbare tectonică în politica din Orientul Mijlociu. Totul a început în aprilie 2023, când, după rugăciunea de seară în timpul Ramadanului, palestinienii s-au baricadat în Moscheea Al-Aqsa de pe Muntele Templului din Ierusalim din cauza zvonurilor că extremiștii religioși evrei vor încălca legea și, pentru a sfida, vor sacrifica o capră. În timpul negocierilor, palestinienii au refuzat să accepte că este vorba de un zvon. În cele din urmă, poliția israeliană a fost nevoită să intre în templu și, după ciocniri violente, i-a dispersat pe palestinieni. 50 dintre ei au fost răniți. Radicalismul palestinian a amenințat că se va răzbuna, iar în zilele următoare au zburat rachete din Gaza și Liban împotriva Israelului.

Hamas și Hezbollah

Punctul culminant a fost incursiunea spectaculoasă a radicalilor palestinieni în nordul Israelului, la data de 7 octombrie. Ei au ucis 1.200 de israelieni și au luat 250 de ostatici. Atacatorii au anunțat că acțiunile lor au fost răzbunare pentru Al-Aqsa, din cauza unui zvon despre o capră. A urmat însă răzbunarea devastatoare a Israelului, în care în 2024 Hamas a fost decapitat și destructurat deasupra și sub pământ. Hezbollah a sărit în apărarea fraților săi palestinieni, dar a fost doborât și va avea nevoie de timp pentru a se repune pe picioare.

Iranul nu a putut rămâne inactiv și a lansat rachete cu Israelul. Absorbit de războiul celor doi protejați ai săi, Teheranul a eludat pregătirea și prăbușirea celui mai important protejat al său - Siria lui Assad. Iar Putin, implicat în războiul din Ucraina, nu l-a putut salva pe Assad. O lovitură grea a fost dată cauzei palestiniene pentru un stat independent și poate fi o lovitură ireparabilă în Orientul Mijlociu împotriva forțelor antiglobaliste, neoliberale (sau anti-americane), așa cum sunt numite acum. Este absurd modul în care o capră netăiată a schimbat cursul geopolitic. (Traducerea-Rador)