Social
ADN-ul moștenit de la o specie dispărută ar fi ajutat primii oameni care au migrat în Americi să supraviețuiască
Laborator. Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Primii oameni care au ajuns în Americi nu s-au bazat doar pe arme simple și pe priceperea la vânătoare, ci au purtat cu ei fragmente de ADN moștenite de la o specie de hominini dispărută, care le-ar fi oferit un avantaj în adaptarea la noile condiții de viață, potrivit unei cercetări a Universității din Colorado Boulder, care a fost publicată în revista Science.
Denisovanii au trăit în Eurasia timp de zeci de mii de ani
Rezultatele arată că o variantă genetică a genei MUC19, moștenită de la denisovani – rude îndepărtate ale oamenilor moderni și ale neanderthalienilor – se regăsește într-o proporție importantă la persoanele cu ascendență indigenă americană.
Fernando Villanea, autor principal al studiului și profesor la Departamentul de Antropologie al CU Boulder, a spus că, din punct de vedere evolutiv, este o descoperire extraordinară și că aceasta arată o capacitate uimitoare de adaptare și rezistență a populațiilor umane.
Denisovanii au trăit în Eurasia timp de zeci de mii de ani, dar au dispărut înainte de epoca modernă. Ei au fost descoperiți în urmă cu aproximativ 15 ani, pornind de la un fragment de os găsit în Siberia, iar cercetătorii spun că rămân un mister, fiind cunoscut mai bine genomul lor decât aspectul fizic.
Genele, vizibile și astăzi
Cercetările anterioare au indicat că denisovanii s-au încrucișat atât cu neanderthalienii, cât și cu oamenii moderni, lăsând urme genetice vizibile și astăzi. În studiul actual, cercetătorii au explicat că gena MUC19, implicată în sistemul imunitar și în producerea mucusului protector, ar fi fost transmisă prin mai multe etape: de la denisovani la neanderthalieni, iar apoi la oameni.
Sursa foto: Dreamstime.com
Analiza genomurilor moderne a arătat că varianta denisovană a genei MUC19 se regăsește la aproximativ unul din trei oameni de origine mexicană, în timp ce în rândul europenilor centrali apare la doar 1% dintre persoane.
Cercetătorii susțin că acest ADN moștenit a avut un rol esențial în adaptarea la ecosistemele din Americi, unde primii migranți au întâlnit boli necunoscute, tipuri noi de hrană și medii extreme, potrivit EurekAlert.
Următorii pași
Următorul pas al cercetătorilor este să înțeleagă mai clar rolul genei MUC19 în sănătatea umană de astăzi, existând suspiciunea că aceasta ar putea influența felul în care organismul reacționează la infecții și alte afecțiuni.
„Ceea ce au realizat populațiile indigene din Americi este cu adevărat incredibil. Au pornit de la un strămoș comun în zona Strâmtorii Bering și au reușit să se adapteze cultural și biologic la un continent care conține toate tipurile de biomi de pe planetă”, a spus Villanea.
