La inmormantarea scriitorului s-au tinut onoruri militare si s-au tras trei focuri de arma drept omagiu.
Peste 400 de persoane venite sa asiste la inmormantarea omului de cultura Octavian Paler au umplut ieri, la ora 14.00, spatiul din fata capelei de la Cimitirul „Sfanta Vineri”.
Printre cei prezenti s-au numarat scriitori ca Ileana Malancioiu si Gabriel Chifu, critici literari ca Daniel Cristea-Enache si Gabriel Dimisianu, criticul de teatru Marina Constantinescu, dar si multi reprezentanti ai presei.
Slujba a fost oficiata de trei preoti. Pentru ca spatiul din capela s-a dovedit prea mic, trupul lui Paler a fost scos pe o masa de cei opt soldati adusi sa poarte sicriul. Armata i-a dat onorul prin cei 20 de soldati trimisi sa tina steagul la capul sau, sa salute la iesirea din capela si sa-l duca in procesiune pana la mormant.
Ne puteți urmări și pe Google News
Aplaudat de doua ori
Cand sicriul a fost coborat in cripta, cei 20 de soldati au tras trei focuri de arma ca omagiu adus lui Octavian Paler, iar colegul lor trompetist a cantat „Stingerea”. Oamenii inghesuiti printre mormintele din jur si pe aleea ingusta au inceput sa aplaude, asa cum erau obisnuiti sa faca la conferinte si alte aparitii publice ale reputatului om de cultura.
La fel au reactionat si cand trupul lui Paler a fost scos de la Muzeul Literaturii Romane, la ora 13.00, pentru a fi dus la cimitir. Aici, unde trupul sau a fost depus marti dimineata, venisera peste 200 de oameni.
La muzeu, a vorbit si Eugen Simion, care a amintit de disputele sale cu Paler, din anii ‘90, privitoare la implicarea scriitorilor in politica si social. „Poate el a avut dreptate sa urce pe baricadele discursului sau si sa lupte cu adevarul impotriva minciunii”, a conchisa cademicianul.
Un traseu unic S-a delimitat de comunism A avut pozitii-cheie in perioada comunista, de care s-a delimitat inainte de Revolutie, devenind una dintre vocile democratiei dupa ‘90. S-a nascut pe 2 iulie 1926 in satul Lisa, a urmat cursurile Liceului „Spiru Haret”, din Capitala, si a absolvit doua facultati simultan.
A fost director general al TVR, intre ‘65-’70. Intre ‘74-’79, a fost membru supleant al Comitetului Central al PCR, iar intre ‘71-’83, redactor-sef al „Romaniei libere”, de unde a fost dat afara din cauza ca a criticat dictatura. Printre cele mai importante carti ale sale sunt „Viata pe un peron”, „Scrisori imaginare”, „Mitologii subiective”, „Apararea lui Galilei” sau „Autoportret intr-o oglinda sparta”.
Recomandările noastre
