Evenimentul Zilei > Actualitate > Adio, certificat verde! Nu poate fi impus la locul de muncă. Un celebru profesor de Drept a zis clar
Adio, certificat verde! Nu poate fi impus la locul de muncă. Un celebru profesor de Drept a zis clar

Adio, certificat verde! Nu poate fi impus la locul de muncă. Un celebru profesor de Drept a zis clar

Certificatul verde nu poate fi impus la locul de muncă, iar Alexandru Athanasiu ne explică motivul. Fostul social-democrat nu mai face parte din scena politică, însă este la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest segment. În România, tentațiile puterii sunt mari, iar adevărul și dreptatea sunt cele mai ieftine lucruri. Din păcate, dreptul la viață este uitat, însă profesorul explică motivul pentru care nu putem fi obligați să ne vaccinăm.

Alexandru Athanasiu este în prezent profesor de Drept la Universitatea din București. El a făcut parte din lumea politică o bună perioadă de timp, ocupând fotoliul de ministru al Muncii și ulterior al Educației. De asemenea, el a fost premier interimar și lider al PSD. Au trecut mai bine de 10 ani de când a părăsit scena politică, iar acum aduce acuzații grave foștilor colegi.

Profesorul a vorbit despre tentațiile puterii și susține că adevărul și dreptatea sunt de mult uitate în România.

În cadrul unui podcast, Alexandru Athanasiu a decis să le explice tuturor de ce nu se poate impune certificatul COVID la locul de muncă și vorbește despre dreptul la viață.

”Nu putem face și nu putem să aderăm, în ordine logică, și mai ales juridică, la enunțul: „Viața are prioritate față de orice alt drept”.

Este fundamental eronat. De ce? Unu: din punct de vedere științific, vorbesc ca profesor de drept. Dreptul la viață este un drept fundamental al omului, dar pe lângă acesta, avem CEDO, care este Biblia modernității europene, de la 1950 încoace, cel puțin pentru zona asta a lumii, Europa, este Biblia ei. Știu că, poate, fac o blasfemie aici, dar într-un sens foarte figurat. Din punct de vedere laic, CEDO este ca o Biblie, deci pentru cei care nu sunt neapărat atașați de religie. Desigur și pentru ceilalți.
CEDO: Drepturile omului sunt absolute și indivizibile

Ce ne învață CEDO? Că drepturile fundamentale ale omului sunt absolute, adică au opozabilitate globală, pentru toți, că unii suntem mai deștepți, alții mai proști, unii mai bogați, alții mai săraci, unii mai tineri, alții mai bătrâni. Dar, drepturile omului sunt absolute și doi, sunt indivizibile. Ce înseamnă că drepturile omului sunt indivizibile? Faptul că nu pot fi ierarhizate între ele. Ideea de a interzice accesul la muncă a celui care nu se vaccinează este o aberație, este o încălcare a principiului indivizibilității drepturilor omului.

Și trei: deși la noi au devenit preș de șters pe picioare, potrivit Articolului 53, alineatul 2, din Constituție, drepturile fundamentale, adică cele pe care le prevede Constituția, iar dreptul la muncă figurează la Articolul 41, poate fi temporar, deși constituția nu spune „temporar”, a spus-o prin interpretare Curtea, pot fi restricționate, în caz de sinistru – poate să fie și un sinistru medical, dar nu pot fi desubstanțializate, nu pot fi lipsite în totalitate.

Dacă mănânc din pubelă, dacă stau sub poduri se respectă dreptul la viață?

Dacă unui om îi spui că nu mai poate veni la serviciu, pentru că nu se vaccinează, nu înseamnă doar că îi suspenzi contractul de muncă, nu înseamnă doar că îl concediezi, înseamnă că tu creezi o incapacitate generală de a munci acelei persoane.”

Pentru că acea persoană nu se va mai putea încadra, deci îl urmărește blestemul acestei interdicții toată viața sau cât durează această situație, tu îi creezi o incapacitate generală de a putea lucra. Ceea este inadmisibil, pentru că iei substanța dreptului complet. Și o ultimă întrebare retorică: dar fără dreptul la muncă, din ce trăiește un om? Mai este viață? Pentru că noi avem și o viziune ușor de măcelar aici, cu toată prețuirea pentru această îndeletnicire.

Dacă eu mor, numai asta este pierderea dreptului la viață? Dar dacă eu, individ, nu mai am din ce trăi, stau pe sub poduri, mănânc din pubelă, aceea mai e viață? Nu cumva și mai târziu se produce același sfârșit, că un suicid este, parcă, scris pentru mulți aflați într-o asemenea situație. Adică dreptul la viață nu înseamnă numai dreptul la metabolism, dreptul la, cum zicea Mircea Eliade în celebra nuvelă Secretul domnului Honigberger – „numărul de respirații și expirații pe minut”, nu, dreptul la viață înseamnă drept la demnitate, drept la accesul serviciilor publice și așa mai departe”, susține, într-un podcast realizat de Ionuț Vulpescu, Alexandru Athanasiu.