Tratatul privind programul nuclear al Teheranului a fost salutat de marile puteri, dar a provocat iritare maximă în Israel și printre țările sunnite din Golf.

După o ultimă rundă de 17 zile de negocieri asidue și 12 ani de tensiuni internaționale, la sediul ONU de la Viena s-a ajuns ieri la un acord între marile puteri mondiale (Statele Unite, Rusia, China, Germania, Marea Britanie și Franța) și Iran asupra programului nuclear al Teheranului.

Obiectivul acordului este de a garanta că programul nuclear iranian nu va avea și scopuri militare, în schimbul unei ridicări a sancțiunilor internaționale care afectează grav economia țării. Textul înțelegerii, care autorizează Iranul să-și continue programul nuclear civil, deschide calea spre o normalizare a relațiilor Iranului cu comunitatea internațională, o perspectivă care irită însă Israelul și puterile sunnite din Orientul Mijlociu.

FOTO: Secretarul de Stat american, John Kerry împreună cu miniștrii de Externe francez, Laurent Fabius și austriac, Sebastai Kurz, la conferința de presă festivă FOTO: AGERPRES

„Un moment istoric”

Embargoul Națiunilor Unite asupra livrărilor de armament către Teheran (una dintre principalele cauze ale divergențelor din negocieri) va fi menținut timp de cinci ani, iar interdicția privind rachetele va fi ridicată abia peste opt ani, informează Reuters. Însă o revenire la sancțiuni poate avea loc în mai puțin de 65 de zile, dacă Iranul nu se conformează termenilor acordului.

„Dumnezeu a răspuns rugăciunilor Iranului”, a declarat într-un discurs televizat președintele iranian Hassan Rohani. Ministrul iranian de Externe a declarat și el că este „un moment istoric”.

Acordul include o prevedere în baza căreia Iranului i se poate solicita să asigure Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) acces la instalaţiile nucleare, inclusiv cele militare, în 24 de zile dacă majoritatea membrilor comisiei care va monitoriza aplicarea acordului insistă asupra acestui lucru.

Din comisia cu opt membri vor face parte reprezentanţi ai Marii Britanii, Chinei, Franţei, Germaniei, Rusiei, SUA, Iranului şi Uniunii Europene, susţin oficiali americani citaţi de Reuters. În consecință, SUA, UE și trei state europenepot obliga Iranul să asigure acces la instalațiile nucleare, iar Teheranul nu poate bloca astfel de solicitări împreună cu China și Rusia.

Aceiași oficiali americani au declarat că, prin implementarea acordului, Iranul va avea acces la active înghețate în valoare de 100 de miliarde de dolari.

Bucurie și nervi

Președintele american s-a grăbit marți să salute încheierea acordului: „Acest acord ne oferă o șansă de a merge într-o nouă direcție. Trebuie să profităm de ea”, a afirmat Barack Obama.

Și liderul rus a salutat acordul: „Lumea poate răsufla ușurată acum”, a declarat Putin. El a adăugat că acordul va ajuta cooperarea rusoiraniană în domeniul nuclear şi va contribui la combaterea terorismului în Orientul Mijlociu.

Și președintele Siriei, Bashar Al-Assad, care contează pe sprijinul Teheranului pentru a supraviețui la putere, a salutat acordul. „Semnarea acestui acord reprezintă un punct major de cotitură în istoria Iranului, a regiunii și a lumii”, i-a scris Assad omologului său, Rohani.

Premierul israelian Benyamin Netanyahu a primit cu iritare acordul: „Este o eroare istorică”. În urma acordului, „Iranul va orimi sute de miliarde de dolari care îi vor permite să-și pună în funcțiune mașina de teroare, agresiunea și expansiunea în Orientul Mijlociu și în lumea întreagă”, a acuzat Netanyahu.

Se clatină Orientul

Iranul este unul dintre cei mai „grei” jucători din Orient, fiind implicat direct în războiul împotriva ISIS, atât în Irak cât și în Siria. Forțele Hezbollah, finanțate de Teheran, scoase de curând de Washington de pe lista grupărilor teroriste, luptă alături de forțele pro-guvernamentale siriene pentru menținerea la putere a președintelui Al-Assad. În Yemen, Iranul finanțează mișcarea rebelilor șiiți Houthi, care vor răsturnarea președintelui susținut de Arabia Saudită, Egipt și alte state sunnite.