A stârnit interesul Institutului de Criminalistică din Moscova. E autorul primei truse românești de criminalistică, iar un instrument de măsurare îi poartă numele: Mes-Metru

A stârnit interesul Institutului de Criminalistică din Moscova. E autorul primei truse românești de criminalistică, iar un instrument de măsurare îi poartă numele: Mes-Metru

Oficiul de Invenții din SUA a fost interesat să-i protejeze invențiile fostul tehnician criminalist al Parchetului Bihor. Acesta au fost realizate în atelierul din garajul de-acasă. 

Pentru contribuția sa la dezvoltarea criminalisticii românești, Nicolae Meseșan a primit diplome de excelență din partea Asociației Criminaliștilor din România, a Institutului Național de Criminalistică din partea Academiei Române, a Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu". Și multe alte instituții s-au întrecut în a-i recunoaște excelența. Chiar și fostul prim-procuror Laura Codruța Kovesi i-a dat un premiu acordat doar procurorilor. Statul a preferat însă să importe truse de criminalistică în loc să devină partener al inventatorului orădean. 

Acum are o sală la dispoziție în Muzeul Orașului Oradea din Cetate unde și-a etalat toate comorile pentru ca cei mai tineri să cunoască Epoca de Aur. 

Ne puteți urmări și pe Google News

Vedetă printre procurori

În criminalistică rar obții recunoașterea unei invenții. Nicolae Meseșan a reușit de trei ori. Timp de 18 ani a lucrat ca tehnician criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Aceasta după ce a fost  fotograful oficial al lui Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitelor în Oradea și în Bihor. Minte inovativă, creativ și determinat Nicolae Meseșan s-a consacrat ca o adevărată vedetă printre procurori. Spune că acest în acest a trăit multe surprize, dar și  

,, momente de tensiune maximă și mari emoții. În 18 ani, am văzut fel de fel de urmări ale unor crime din cele mai odioase, cadavre, multe ajunse în stadiu de putrefacție. Am participat la peste 90 la sută din autopsii, pentru că medicii legiști aveau mare încredere în mine”. Situațiile în care a fost pus l-au determinat să-și perfecționeze stilul de muncă, dar și ustensilele de lucru pentru a crește precizia măsurătorilor la locul faptei. Avea ochi pentru detalii, iar unul dintre dispozitivele sale considera că poate revoluționa cercetarea criminalistică ajutând la stabilirea exactă a locului câmpului infracțional, unde se află victimele, urmele corpurile delicte.   În portofoliul lui Nicolae Meseșan se află prima trusă românească de criminalistică și trei dispozitive inventate și brevetate în perioada în 2010 -2013 : un dispozitiv de măsurare a distanțelor, un indicator pliabil și un instrument de măsurare pliabil tridimensional, care îi poartă numele: Mes-Metru. Invențiile sale au fost subiecte în Revista Română de Criminalistică nr. 3 și nr. 4 din 2009 și nr. 6/ 2015, a Asociației Criminaliștilor din România, în Revista de Criminologie, de Criminalistică și de Penologie nr. 3/ 2010, precum și în Revista Criminologia din România: trecut, prezent și viitor din 4. IX. 2015,coordonator prof. univ. dr. Mihaela Rodica Stănoiu.

Chiar dacă statul român a continuat să-i ignore invențiile, acestea au stârnit interesul specialiștilor din mai multe state: Ungaria, Germania, India, Israel și SUA, Rusia- Institutul de Criminalistică din Moscova aceștia lansându-i invitația de a oficializa parteneriate. Cu indicatorul pliabil a reușit performanța mondială de a surclasa trei inventatori internaționali: pe Jack Abrams din Marea Britanie, pe Tanaka Fumio din Japonia și pe Jeffrey C. Pederson din USA.   

12 ani fotograf pentru Ceaușescu

Nicolae Meseșan a avut experiențe interesante la toate locurile de muncă. La doar 17 ani lucra  la o construcție strategică  pentru Oradea, lucrare menită să stabilizeze cursul de apă de pe cel mai important râu al Bihorului- Crișul Repede, la barajul din cartierul Ioșia. A urmat apoi cursuri, a devenit tehnician TCM, a câștigat un concurs la Școala interjudețeană de partid Oradea, unde, încet-încet a primit pe mână o mică tipografie, unde tipărea cursurile. A profitat de ocazie ca să citească ce–i trecea prin mână. Apoi asigura amplificarea în sălile de conferință, iar în scurtă vreme școala l-a trimis la cursuri de operator proiectare film, deoarece trebuia să prezinte cursanților filme documentare. Practica a făcut-o la Televiziunea Română, demonstrează că e pasionat de tot ce înseamnă artă fotografică, devine lider de piață în ale fotografiei color în Oradea, concurând cu fotoreporteri care își developau filmele și pozele în Ungaria. Se remarcă rapid, iar în perioada  1977- 1989  e fotograf oficial al vizitelor președintelui țării Nicolae Ceaușescu, în Oradea și Bihor. Așa se explică  că tot cee ace s-a construit și inaugurat în acei ani face parte din arhiva sa de fotografii:  fabricile Sinteza, Alumina, Crişana,  Înfrăţirea care azi nu mai există, fostele sere tot istorie, clădirile spitalelor Judeţean şi Municipal, fosta Cale 1 Mai, Bulevardul Decebal în construcţie, oraşul minier Şuncuiuş, complexul UGSR Băile Felix.

La pus la pământ pe ministrul de Externe

”După prima vizită, am fost atât de obosit și de stresat, încât am dormit 24 de ore, fără întrerupere, de la ora 10 seara, 22.00, la ora 10 seara, a doua zi. Din când în când venea soția să mă întrebe dacă mă simt bine, dacă nu vreau să mănânc sau să beau apă. Dar eram fericit că ieșise totul ca la carte. Devenisem omul numărul unu, care avea voie să-l pozeze pe tovarășul Nicolae Ceaușescu și în vizitele următoare". A avut însă și momente nostime, care l-au avut ca protagonist pe elegantul ministru de Externe al României din acea perioadă, pe Ștefan Andrei, aflat în vizită oficială la Fabrica de Confecții din Oradea, alături de președintele Nicolae Ceaușescu. Dornic să prindă cele mai bune cadre, să surprindă cele mai relevante momente, sub adrenalina momentului s-a lovit de ministru de Externe încât l-a pus la pământ. Acesta a trecut cu eleganță peste moment văzând figura descumpănită a orădeanului. ,,Tinere, tu-ți faci numai treaba, nu s-a întâmplat nimic!" , i-a spus ministrul lui Nicolae Meseșan.