Născută Sanda Simina Sonia Caracaş, la 4 noiembrie 1928, Simina Mezincescu a fost, potrivit Familiei Regale, „unul dintre acei oameni care, într-o viaţă lungă şi bogată, au ţesut, prin energia, compasiunea, cunoaşterea şi curajul lor, părţi ale istoriei ţării noastre".

„Majestatea Sa Custodele Coroanei, Principele Consort, întreaga Familie Regală a României, dar şi angajaţii şi colaboratorii Casei Majestăţii Sale, au aflat cu profundă tristeţe de trecerea la cele veşnice a doamnei Simina Mezincescu, Comandor al Ordinului Coroana României şi purtătoare a Crucii Casei Regale a României”, a scris, miercuri, Familia Regală a României, într-o postare pe Facebook.

Pentru Casa custodelui Coroanei, Simina Mezincescu a fost „un exemplu de profesionalism şi distincţie, şi un model de urmat în întreaga activitate”.

„Iar pentru istoria României, Simina Mezincescu este un exemplu de demnitate şi rezistenţă în faţa brutalităţii comunismului, şi un om care, păstrându-şi curajul, speranţa şi energia, a putut să contribuie, timp de mai multe decenii, la dezvoltarea pozitivă a societăţii noastre. Simina Mezincescu lasă în urmă pe fiica sa, doamna Yvette Fulicea, căreia Majestatea Sa i-a transmis o scrisoare de condoleanţe. Odihnească-se în pace între cei drepţi!", potrivit sursei citate

Una dintre primele campioane la raliuri automobilistice

Cunoscută în perioada interbelică drept una dintre primele noastre campioane la raliuri automobilistice, Simina Mezincescu a cultivat şi relaţiile culturale şi economice oferite de ascendenţa sa dintr-o veche familie aromână, devenind apropiată marilor oameni de cultură ai României.

Acest lucru a determinat ca, în anul 1959, să fie judecată şi condamnată în cadrul marelui "Lot Noica-Pillat", după o anchetă în cursul căreia a avut de suferit torturi inimaginabile, ale căror urme le-a purtat întreaga viaţă. În cursul încarcerării, la închisoarea din Miercurea Ciuc, a împărţit celula cu soţia lui Ion Mihalache.

Recunoaşterea de care se bucura în ţară şi în străinătate au ajutat-o însă să fie eliberată din închisoare în anul 1963, după ce timp de patru ani nu a avut dreptul să îşi vadă familia. În Bucureşti, a devenit prietenă lui Nicolae Steinhardt, un alt martir al închisorilor politice comuniste.

Ulterior, prin demersurile lui Henri Coandă, a putut să iasă din ţară până la Paris, însă ulterior s-a întors în ţară pentru a fi aproape de rudele sale în vârstă, a mai adăugat sursa citată.

Începând cu anul 1990, Simina Mezincescu a fost cea mai importantă susţinătoare a revenirii Familiei Regale în România, punându-şi la dispoziţie casa din strada Berthelot, resursele materiale şi contactele cu elita românească pentru a organiza primele vizite din România ale Regelui Mihai, Reginei Ana şi Majestăţii Sale Margareta.

Două decenii ca șefă a Protocolului Regal

A fost martoră la evenimentele din decembrie 1990, fiind alături de Rege atunci când acesta a fost expulzat din ţară. A avut apoi un rol fundamental în organizarea Casei Majestăţii Sale Regelui în România, în organizarea primelor proceduri de retrocedare, dar şi la primele evenimente publice ale Familiei Regale.

„Pentru aceste motive a fost numită Şefa Protocolului Regal, funcţie în care şi-a dedicat mai bine de două decenii consolidării poziţiei Coroanei în România. Nelipsită de la toate activităţile regale, a arătat mereu loialitate, tact, umanitate şi un umor plin de suflet, facilitând prin resursele şi inteligenţa sa bunul mers al acestora”, transmite Familia Regală a României.

În ultimii ani, din cauza stării de sănătate, nu a mai putut să fie prezentă în viaţa publică, însă membrii Familiei Regale i-au păstrat, până în ultima clipă, recunoştinţa pentru ajutorul acordat în anii de răscruce ai secolului trecut.