Intrarea Atenei în incapacitate de plată ar putea genera şomaj şi falimente în România.

Şomaj sau noi tăieri de salarii, falimente şi rate bancare de nesuportat, - aşa poate fi creionat viitorul României, în cel mai sumbru scenariu care ar urma unei eventuale intrări în incapacitate de plată a Greciei. În ziua în care elenii îşi vor declara, în mod oficial, falimentul, un cutremur financiar va zgudui nu doar piaţa europeană, ci şi pe cea mondială, cu o forţă probabil mai mare decât dezastrul care a urmat crahului gigantului american Lehman Brothers, în septembrie 2008. "Instituirea oficială a falimentului Greciei declanşează în aceeaşi secundă, în mod automat, închiderea tuturor poziţiilor financiare, pot fi milioane, miliarde de astfel de operaţiuni, deschise poate în ani de zile, în special în ultimii, ceea ce poate să conducă la efecte astăzi de neimaginat, de genul falimente în serie la organizaţii financiare", afirmă consultantul financiar Ionel Blănculescu. Deprecierea leului şi credite mai scumpe

Apoi, moneda europeană va cădea în dizgraţia pieţelor şi se va devaloriza, iar leul va fi târât de acest val de depreciere. Ratele la creditele în euro vor continua să crească, împinse în sus şi de majorarea dobânzilor atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cele externe.

Totodată, creşterea dobânzilor la care se împrumută guvernul va însemna creşterea deficitului bugetar.

Exporturile vor scădea, iar firmele româneşti dependente de consumul din alte state UE vor face concedieri şi vor reduce salarii. Acest lucru s-ar putea întâmpla şi în rândul bugetarilor, dacă va fi nevoie de noi măsuri de austeritate. Printre acestea, şi noi taxe şi impozite sau majorarea celor existente. În fine, toate aceste presiuni care vor adânci sărăcia i-ar scoate pe români în stradă. Ce se întâmplă cu băncile elene

Sistemul bancar românesc este bine capitalizat, după cum nu au încetat să ne asigure oficialii BNR în ultimele luni. Însă, nimic nu poate opri un eventual val de panică ce ar putea fi generat de falimentul Greciei. În cea mai neagră variantă, românii speriaţi s-ar înghesui să-şi tragă depozitele de la sucursalele băncilor greceşti, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Potrivit acestuia, într-un atare caz, ar interveni în piaţă banca-punte, creată de BNR special pentru salvarea băncilor aflate pe muchia falimentului şi pentru lichidarea celor care nu vor supravieţui.

Deocamdată, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că Guvernul şi banca centrală au instrumentele necesare respectării parametrilor asumaţi. Şi toţi mai speră că va fi găsită o soluţie pentru Grecia.

Leul atinge un nou minim faţă de euro

Criza elenilor ne costă. Plătim rate cu 23% mai mari decât în 2008

Ana Bâtcă

Moneda naţională a înregistrat, ieri, un nou minim istoric în raport cu euro, al treilea minim istoric consecutiv, răpusă de instabilitatea politică şi economică de pe plan european, ce a urmat instabilităţii de pe plan local, cauzată de schimbarea guvernului. BNR a anunţat un curs oficial de 4,4411 lei pentru un euro, umflând ratele românilor care s-au împrumutat în euro. O persoană care are o rată de 230 de euro pe lună, pentru un credit contractat în 2008, va plăti acum o rată de 1.021 lei, faţă de atunci când a luat creditul, când rata era de 828 lei. Practic, rata în lei i-a crescut cu 23%. Faptul că apele s-au liniştit în România şi FMI şi-a finalizat misiunea cu noul executiv nu ne ajută foarte mult. Asta deoarece leul, la fel ca şi monedele ţărilor vecine, este puternic influenţat de evoluţiile pe plan european, în special din Grecia. Însă, potrivit lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, moneda noastră s-a depreciat mai puţin decât cele din regiune, precum zlotul polonez sau forintul maghiar.

Anticipatele amorsează bomba elenă

Atena, pe marginea prăpastiei după eşecul formării unui nou guvern Luciana Pop

Toate tentativele din ultimele nouă zile, de după scrutinul din 6 mai, privind alcătuirea unui nou Cabinet, au fost sortite eşcului, iar ieri a venit anunţul oficial: în Grecia se vor organiza noi alegeri. Incertitudinea cu privire la viitorul Greciei a provocat deja scăderi masive pe bursele europene, iar preşedintele grec Carolos Papoulias s-a declarat "speriat de pericolul" pe care îl reprezintă pentru ţara sa instabilitatea politică.

Alegerile anticipate, care cel mai probabil vor avea loc pe 10 sau 17 iunie, nu vor schimba prea mult datele problemei. Partidul Syriza (stânga radicală), ostil planurilor de austeritate impuse de creditorii internaţionali Greciei - UE, FMI şi BCE -, ieşit pe locul doi la scrutinul din 6 mai, a câştigat electorat în ultimele zile şi este dat drept favorit la aceste anticipate.

Potrivit unor sondaje recente, Syriza ar devansa formaţiunile PASOK şi Noua Democraţie, aflate la putere în ultimii ani. Există însă voci oficiale care susţin că poziţia inflexibilă de până acum a liderului Syriza, Alexis Tsipras, care afirma că Atena nu-şi va mai onora obligaţiile asumate în schimbul a 240 de miliarde de euro, se va schimba după scrutinul din iunie şi va ceda, în faţa pericolului falimentului ţării.

În ciuda avertismentului şefului statului, negocierile la care ieri au fost chemaţi liderii principalelor partide reprezentate în Parlament, cu excepţia partidului neonazist Zori de Aur şi a celui comunist, au rămas fără niciun rezultat. Liderul formaţiunii socialiste (PASOK), Evangelos Venizelos, a admis că discuţiile au fost un fiasco şi că, din păcate, grecii vor fi chemaţi din nou la vot. "Vom merge din nou la urne, în curând, în condiţii foarte proaste", a spus Venizelos. Efectele anunţului nu au întârziat, iar euro s-a prăbuşit, ajungând sub pragul de 1,28 dolari, pentru prima dată în ultimele patru luni. Vidul politic de la Atena ar putea atrage după sine suspendarea ajutoarelor inter­­naţionale promise Greciei pentru a-i permite să facă faţă anga­jamentelor de rambursare, dar şi temerile tot mai mari ale investitorilor în ceea ce priveşte o posibilă ieşire a ţării din zona euro. Toată această paralizie instituţională şi blocajul politic nu au făcut decât să accentueze ideea unui faliment iminent al Greciei, în şase săptămâni, alimentând şi mai mult criza datoriilor din zona euro. Instabilitatea politică de la Atena anunță un viitor sumbru pentru greci FOTO: REUTERS <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/cKYGzo-bqiQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Sondajele de opinie arată că Syriza (stânga radicală) ar ieși pe primul loc la scrutinul din iunie Citiți și:

• GRECIA SE PRĂBUŞEŞTE! România: rău sau foarte rău
• Jean-Claude Junker: Avem intenția fermă de a păstra Grecia în zona euro
• Franța ar pierde cel puțin 50 miliarde de euro dacă Grecia părăsește zona euro
• Leul a ajuns la un NOU MINIM ISTORIC: 4,4411 lei/euro. Unde se va opri din cădere?
• Grecia poate ieși din zona euro. O spune șefa FMI, Christine Lagarde
• Discuțiile pentru formarea unui Cabinet la Atena au eșuat. Venizelos anunță noi alegeri