Zeci de oameni, îmbrăcați în tricouri inscripționate Gabriel Mutu, s-au apucat de plantat puieți de tei prin sectorul 6 al Capitalei, potrivit unor poze postate pe pagina se socializare a senatorului.

"Vrem un sector curat, frumos, cu miros de tei și cu oameni zâmbitori! Vrem să redăm sectorului frumusețea de altă dată. Am decis să trec la acțiune. Pur și simplu mă revoltă problemele de mediu din Sectorul 6 și nu cred că are vreun rost să aștept vreo rezolvare divină. Împreună cu mai mulți tineri entuziaști am început să plantăm tei în locurile defrișate de vegetație", scrie parlamentarul pe pagina de facebook personală.

Locuitorii sectorului 6 – cer explicații senatorului PSD

Și, în timp ce senatorul social-democrat promite că va rezolva problemele din sector legate de spațiile verzi, locuitorii sectorului 6 l-au mustrat pe pagina de socializare: "Domnule senator, știu că dvs coordonați activitatea de la A.D.P Sector 6, prin directorul Vigheciu, care v-a fost șef de cabinet! Să știți că nu prea ascultă, nu se implică în activitatea din sector, eu stau în zona Răzoare ( lângă casuța roșie) și vâd în fiecare zi cum lucrătorii ADP stau degeaba!". 

Dosar DIICOT de spălare de bani

Potrivit anchetatorilor, între 2010 şi 2014, Ion Tomescu, alături de alte persoane, a constituit un grup infracţional, care s-a specializat în spălarea banilor proveniţi din infracţiuni, prin folosirea unor societăţi comerciale de tip fantomă. Aceste firme nu îşi declarau sediile secundare în care îşi desfăşoară activitatea, întrucât doreau să se sustragă de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, precum şi pentru sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului consolidat al statului.

În perioada verificată de procurorii DIICOT, folosindu-se de societăţile de tip-fantomă, membrii grupării au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni. Apoi, ei retrăgeau aceşti bani şi îi înmânau administratorilor firmelor. Ulterior, administratorii nu mai plăteau obligaţiilor financiare şi fiscale pentru aceşti bani către partenerii de afaceri şi stat.

"Faţă de inculpatul Tomescu Ion există suspiciunea rezonabilă că, în calitate de lider al grupării, a dobândit, sub forma unui comision, 1%  din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100.000.000 de lei", precizează DIICOT.

Procurorii de crimă organizată susţin că printre societăţile beneficiare se numără societăţi din domeniile construcţii autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie sau modă.

Din aceeaşi grupare au făcut parte şi Dragoş Nedelcu şi Bogdan Viorel Mitu. Potrivit DIICOT, Dragoş Nedelcu, în calitate de administrator al firmelor Nuts Consulting SRL şi Pathwaz Advisors SRL, a aderat la grupul infracţional şi, împreună cu inculpata Ana Maria Armanca Muntean, asociat la cele două firme, ajutaţi de administratorul de drept al societăţilor, inculpatul Iulian Nedelcu, prin operaţiuni specifice de spălare a banilor, au dobândit suma totală de circa şase milioane de lei. Oamenii legii spun că cei trei ştiau de faptul că această sumă de bani provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi folosirea cu rea credinţă a creditului societăţii.

Bogdan Viorel Mitu este suspectat că a obţinut circa 11 milioane de lei tot prin spălare de bani, din conturile firmei Tape Computers SRL, la care era asociat şi administrator. Totodată, el a furnizat altor membri ai grupării facturile emise de firme-fantomă, cât şi sumele de bani extrase în numerar în urma operaţiunilor specifice de spălare a sumei totale de 10.606.945  lei, din care şi-a oprit "comisionul" de 10%.

Dosarul vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. În cazul lui Caloianu, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus extinderea urmăririi penale şi pentru fals în declaraţii.

Anchetatorii precizează că deputatul, în declaraţia de avere depusă la 21 ianuarie 2014, a consemnat în mod nereal că are ca surse de venituri doar salariul de parlamentar, fără a menţiona că obţine venituri şi din administrarea a două firme (SC Eurobec Grup Construct SRL şi SC Euromarabian SRL).

Gabriel Mutu este urmărit penal şi pentru folosirea cu rea credinţă a bunurilor societăţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. "Faţă de acesta există suspiciunea rezonabilă că a falsificat, prin atestarea ca reale a raporturilor comerciale, în facturile emise de societăţi comerciale de tip fantomă înscrisuri justificative, care au fost înregistrate în contabilitatea SC GM Activ Building Management SRL, şi în baza cărora s-au efectuat transferurile de bani din conturile SC GM Building Management SRL în conturile societăţilor menţionate", mai precizează DIICOT.

Tot senatorul este acuzat că în perioada 2009-23.07.2013 a dispus transferul sumei totale de 1.064 692 lei din conturile SC GM Activ Building Management SRL, în conturile a cinci dintre societăţile de tip fantomă administrate de membrii grupului infracţional organizat. Banii au fost dobândiţi, în final, de senator, după ce suma a fost fracţionată şi transferată în conturile altor societăţi comerciale, de tip fantomă, administrate tot de membrii grupului infracţional organizat, fiind apoi retrasă în numerar, în scopul ascunderii originii infracţionale, susţin anchetatorii.

În acest dosar a fost reţinut şi Bogdan Viorel Mitu, acesta fiind prezentat miercuri seară, alături de Dragoş Nedelcu, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă.

Între 2010 şi 2014, gruparea infracţională vizată ar fi spălat bani proveniţi din infracţiuni, prin folosirea unor societăţi comerciale de tip fantomă, care nu au declarat sediile secundare în care îşi desfăşoară activitatea, în scopul sustragerii de la efectuarea verificării financiare, fiscale sau vamale, precum şi pentru sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului consolidat al statului.

În aceeaşi perioadă, prin folosirea societăţilor tip-fantomă, membrii grupării au dispus transferarea între conturile societăţilor a unor sume de bani provenite din infracţiuni, în scopul ascunderii originii infracţionale, urmate de retragerea acestora în numerar şi înmânarea către administratorii firmelor care au sustras aceşti bani de la plata obligaţiilor financiare şi fiscale către partenerii de afaceri şi stat, care astfel au dobândit aceste sume cunoscând că provin din infracţiuni.

DIICOT precizează că faţă de inculpatul Tomescu Ion, liderul grupării, există suspiciunea rezonabilă că a dobândit, sub forma unui comision, 1% din sumele retrase, cunoscând că banii provin din infracţiuni. Suma totală estimată a fi transferată şi retrasă în numerar în perioada menţionată este de 100 de milioane de lei.

Printre societăţile beneficiare ale infracţiunilor se numără, potrivit anchetatorilor, societăţi din domeniile construcţii de autostrăzi şi alte construcţii civile, construcţii feroviare, IT, pază şi protecţie, modă etc.