La începutul celei de-a cincizeci și una zi de război în Ucraina au apărut detalii neconfirmate potrivit cărora forțele rusești au dezgropat cadavre în Mariupol, părți ale orașului aflându-se sub control militar rusesc. Inițial, Consiliul municipal a transmis că inamicii nu le permit locuitorilor să îngroape persoanele care ar fi fost ucise de ocupanți. Informația a fost confirmată de primarul orașului portuar, care a fost atacat pentru prima dată de la declanșarea invaziei militare cu bombardiere cu rază lungă de acțiune. Iată ultimele actualizări privind războiul din Ucraina!

Continuă atacurile în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov

UPDATE 5: Oficialii ucraineni au raportat lovituri rusești în regiunile Donețk, Luhansk și Harkov din estul Ucrainei, pe fondul avertismentelor privind o ofensivă rusă majoră în zilele următoare.

Situația din regiune „devine din ce în ce mai tensionată”, a declarat Pavlo Kyrylenko, șeful administrației militare regionale din Donețk, într-o intervenție televizată. „Bombardamentele, atacurile aeriene s-au intensificat. De ieri, în nordul regiunii Donețk, la granița cu regiunea Harkov, au existat tentative de pătrundere”. Totuși, atacurile au fost respinse, a adăugat el.

Situația de pe câmpul de luptă din regiune nu a putut fi verificată imediat în mod independent de către presa internațională.

Oleh Syniehubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov, a raportat bombardamente asupra zonelor rezidențiale din Harkov. El a declarat că cel puțin 34 de persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar șapte persoane au fost ucise, inclusiv un bebeluș de 7 luni.

Bombardamentele din orașul Severodonetsk au avariat, vineri, sistemul de alimentare cu apă și au distrus două depozite de alimente, a declarat Serhii Haidai, șeful administrației militare regionale Luhansk.

„Rușii lovesc în mod cinic infrastructura”, a declarat Haidai, adăugând că focul rusesc a lovit orașele Rubizhne și Kreminna, precum și Severodonetsk.

Într-o declarație separată, Haidai a declarat că voluntarii care aduceau ajutor umanitar populației locale au fost atacați în orașul Lysychansk, ucigând un bărbat și rănindu-i soția.

UPDATE 4: Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky i-a cerut președintelui american Joe Biden, într-una dintre conversațiile lor telefonice recente, să desemneze Rusia drept stat sponsor al terorismului, potrivit unei persoane familiare cu acest subiect.

Solicitarea lui Zelensky nu a venit cu același nivel de urgență cu care a cerut liderilor occidentali să ofere arme și asistență financiară suplimentară, a spus persoana citată, sub rezerva anonimatului, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a intensifica condamnarea internațională a Rusiei.

Biden nu a oferit un angajament ferm față de cererea lui Zelensky, care a fost raportată pentru prima dată de Washington Post.

Oficialii americani au refuzat anterior să excludă adăugarea Rusiei pe lista statelor care sponsorizează terorismul, care în prezent include Coreea de Nord, Siria, Cuba și Iran.

„Nu am nicio evaluare în acest sens în acest moment. Evident, continuăm să analizăm acțiunile de pe teren și acțiunile liderilor”, a declarat luna trecută secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, reporterilor de la Casa Albă.

Catalogarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului ar reprezenta o mișcare dramatică, ce ar intensifica sancțiunile economice și ar avea efecte secundare asupra țărilor care încă fac afaceri cu Moscova.

Bombe cu dispersie în Mykolaiv

UPDATE 3: Cinci locuitori au fost uciși și alți 15 au fost răniți vineri de bombe cu dispersie împrăștiate asupra orașului Mykolaiv, din sudul Ucrainei, a susținut guvernatorul orașului, Vitaliy Kim, pe contul său de Telegram.

Unul dintre cei uciși ridicase un obuz neexplodat, a spus el.

„Repet încă o dată [...] Nu atingeți obiecte ciudate. Poate fi fatal”, a avertizat el.

Afirmațiile guvernatorului nu pot fi verificate în mod independent, însă Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a transmis anterior că a primit acuzații credibile potrivit cărora forțele armate ruse au folosit muniții cu dispersie în zonele populate din Ucraina.

Organizația neguvernamentală Human Rights Watch (HRW) a confirmat, de asemenea, utilizarea de către Rusia a munițiilor cu dispersie pe tot parcursul conflictului.

„Munițiile cu dispersie reprezintă o amenințare imediată la adresa civililor în timpul conflictului prin împrăștierea aleatorie a submunițiilor sau a bombelelor pe o suprafață mare. Acestea continuă să reprezinte o amenințare după conflict prin faptul că lasă rămășițe, inclusiv submuniții care nu reușesc să explodeze la impact, devenind de facto mine terestre”, potrivit HRW.

Amintim că, în anul 2008, peste 100 de țări din cadrul Națiunilor Unite au semnat interzicerea munițiilor cu dispersie. Ucraina și Rusia nu au semnat acordul.

UE condamnă decizia Rusiei de a expulza 18 diplomați europeni

UPDATE 2: Uniunea Europeană a condamnat „decizia nefondată” a Rusiei de a expulza 18 diplomați europeni din această țară, a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano.

„Uniunea Europeană deplânge decizia nejustificată și lipsită de temei a Federației Ruse de a expulza 18 membri ai Delegației Uniunii Europene în Federația Rusă”, a declarat Stano.

„Diplomații UE în cauză își exercită funcțiile în cadrul și cu respectarea deplină a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al UE.

Stano a calificat decizia Rusiei drept „un pur pas de represalii”, care „va adânci și mai mult izolarea sa internațională”.

„Uniunea Europeană continuă să solicite cu fermitate Rusiei să înceteze agresiunea împotriva Ucrainei și să revină la respectarea regulilor internaționale și la o abordare cooperantă în relațiile sale internaționale”, a mai afirmat purtătorul de cuvânt al UE.

Rusia expulzează 18 diplomați ai UE

UPDATE 1: Moscova a declarat „persona non grata” 18 membri ai delegației UE în Rusia. Angajații „vor trebui să părăsească teritoriul Federației Ruse în viitorul apropiat”, a precizat Ministerul de Externe într-un comunicat.

Zeci de diplomați ruși au fost expulzați de țările UE în ultima lună. La sfârșitul lunii martie, Irlanda, Belgia, Țările de Jos și Republica Cehă au emis ordine coordonate de expulzare a unui număr total de 43 de membri ai personalului ambasadei ruse suspectați de spionaj. Iar pe 5 aprilie, UE a ordonat ca 19 ruși să părăsească Belgia, țara gazdă, pentru că „s-au angajat în activități contrare statutului lor diplomatic”.

Rusia a avut tendința de a răspunde la astfel de decizii prin acțiuni reciproce.

Știre inițială: Consiliul municipal al orașului Mariupol a transmis că rușii nu le oferă posibilitatea locuitorilor să își îngroape morții uciși de ocupanți. Presa internațională nu a putut verifica în mod independent aceste informații, însă primarul din Mariupol, Vadym Boychenko, a susținut aceeași poziție.

Boychenko nu se mai află în oraș - și nu a precizat unde se află în prezent, din motive legate de situația sa de securitate. Totuși, edilul a susținut că se află în apropierea Mariupolului, acolo unde agențiile de informații ucrainene și civilii au arătat că rușii au exhumat o parte dintre morți.

Rușii dezgroapă morții din Mariupol

„Își clarifică crimele după ce s-a făcut public ceea ce s-a întâmplat la Bucha și Irpin. Ei curăță cadavrele civililor uciși de armele inamice, de avioanele inamice”, a declarat primarul din Mariupol, reiterând că rușii au adus crematorii mobile pentru a scăpa de cadavre.

Rușii asediază și bombardează Mariupol de șase săptămâni, iar rapoartele sugerează că orașul ar putea cădea în curând în mâinile inamicilor. Boychenko se arată încrezător că acest lucru nu se va întâmpla și a cerut mai mult sprijin militar.

„Astăzi, steagul ucrainean flutură deasupra Mariupolului. Este greu, dar băieții rezistă. Avem nevoie doar de arme, avem suficienți soldați. Dar trebuie să ni se ofere oportunitatea și armele”, a spus Vadym Boychenko, într-o intervenție la BBC.

El a cerut, de asemenea, mai mult ajutor pentru civilii blocați în oraș. Aproximativ 100.000 de civili se află încă în Mariupol, potrivit declarațiilor primarului.

„Multe țări și organizații precum Franța și Turcia și Crucea Roșie au încercat să ajute. Dar nicio misiune nu a ajuns direct la Mariupol”, a afirmat primarul orașului Mariupol, Vadym Boychenko.

Orașul ar fi fost atacat cu bombardiere cu rază lungă de acțiune

Pentru prima dată de la declanșarea războiului, armata rusă a folosit bombardiere cu rază lungă de acțiune pentru a ataca orașul portuar asediat Mariupol, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

Un purtător de cuvânt al instituției guvernamentale, Oleksandr Motuzyanyk, a declarat că Rusia își concentrează acum eforturile pentru a cuceri orașele Rubizhne și Popasna din estul Ucrainei, precum și orașul Mariupol din sudul țării.

El a adăugat că lupte de stradă sunt în curs de desfășurare în Mariupol, pe care forțele rusești nu au reușit să îl captureze complet de la începutul războiului. Totodată, purtătorul de cuvânt a spus că lupte active au loc în jurul Combinatului de oțel și fier Illich din oraș, precum și în zona portuară.

Kievul va redenumi străzile și piețele asociate cu Rusia

Între timp, primarul Kievului a anunțat că intenționează să redenumească străzile și piețele din capitală care sunt asociate în prezent cu Rusia. Edilul Vitali Klitschko a transmis, pe Telegram, că fosta Piață a Prieteniei dintre Kiev și Moscova va fi redenumită pentru „Eroii din Mariupol”.

El a adăugat că și alte denumiri - cum ar fi cele ale unor străzi și stații de metrou - vor fi schimbate.

Potrivit serviciului ucrainean al BBC, ideea redenumirii gării din Kiev a fost discutată înainte de invazia Rusiei, pe fondul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.

Cum evoluează războiul din Ucraina

În altă ordine de idei, vineri, Rusia a susținut că a efectuat lovituri asupra unei fabrici de arme dintr-o suburbie a Kievului - în ceea ce ar fi cel mai important atac asupra capitalei de când Moscova și-a retras forțele terestre din zonă. Se spune că uzina ar produce tipul de rachete Neptune despre care Ucraina susține că a scufundat ieri nava amiral rusă Moskva în Marea Neagră. Ucraina nu a făcut niciun comentariu cu privire la acest atac Rusia, care susține că nava a fost avariată într-un incendiu de muniții, a avertizat că atacurile asupra Kievului se vor intensifica ca represalii pentru „atacuri teroriste” și „acte de sabotaj”.

Anterior, Ucraina a transmis că nouă coridoare umanitare sigure au fost convenite pentru ziua de vineri, pentru a permite evacuarea din orașele și localitățile ocupate din sud și est. Nu este clar dacă aceste evacuări au loc, deoarece rutele convenite în principiu nu sunt întotdeauna sustenabile pe teren. Mai mult de cinci milioane de persoane au părăsit țara de la invazia rusă din 24 februarie, potrivit datelor ONU, prezentate vineri.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a lăudat curajul și determinarea poporului său de a supraviețui celor cincizeci de zile de război. Într-o intervenție recentă, liderul ucrainean a acuzat unele țări europene că blochează eforturile de a impune un embargo asupra petrolului și gazelor rusești.