Politologul Gilles Kepel avertizează în legătură cu islamiștii care se radicalizează fără a fi observați și lovesc Europa. Ce îi deosebește de asasinii anteriori?

De peste patru decenii, politologul Kepel, în vârstă de 66 de ani, este preocupat de lumea arabo-islamică; de ani de zile predă la renumita École Normale Supérieure din Paris. În biroul său se află o ușă egipteană din lemn pe care a adus-o de la Cairo, iar lângă biroul său atârnă o hartă veche a regiunii mediteraneene din anii 1970. În câteva luni, specialistul în științe politice își va părăsi birou pentru a face loc „unor oameni mai tineri”, spune el. Ultima sa carte apărută în Franța, cu titlul surprinzător „Profetul și pandemia”, analizează tulburările care au avut loc în Orientul Mijlociu în anul 2020.

NATO este „brain dead”. Ce trebuie să înțeleagă europenii

SPIEGEL: Domnule Kepel, în cartea dumneavoastră faceți o evaluare foarte sumbră a situației actuale. Coronavirus a provocat schimbări profunde în Orientul Apropiat și Mijlociu, zona Mediteranei și zonele adiacente s-ar fi transformat în 2020 în cea mai explozivă regiune de pe Pământ . Nu vi se pare că se întâmplă ceva prea sumbru acolo?

Kepel: Deloc, aș spune chiar că realitatea a depășit analizele mele de atunci. Priviți retragerea catastrofal de grăbită a armatei americane din Afganistan . Întoarcerea talibanilor este un moment simbolic deloc de subestimat, care le-a dat curaj jihadiștilor din întreaga lume. Sfârșitul Statului Islamic (SI) îi aruncase pe aceștia într-o criză profundă. Aceasta s-a încheiat acum.

SPIEGEL: Ce înseamnă întoarcerea talibanilor pentru Europa ?

Kepel: Talibanii sunt în continuare foarte naționaliști și serioși, negociază cu chinezii, negociază la Doha. Dar nimeni nu poate exclude în prezent posibilitatea ca Afganistanul să devină din nou un refugiu pentru teroriști, un teren de unde sunt planificate noi operațiuni. Cu toate acestea, retragerea americanilor arată tuturor europenilor care nu înțeleseseră încă asta, că NATO, pentru a-l cita pe Emmanuel Macron, este acum cu adevărat „brain dead”. Interesele SUA vizează în mod clar, în primul rând, regiunea Pacificului de Sud. Întrebarea este dacă vrem doar să stăm deoparte și să privim.

„Nimeni din lume nu a ieșit neschimbat din această pandemie”

SPIEGEL: Ați scris cartea în 2020, cu mult înainte de evenimentele din Afganistan. Descrieți în ea că pandemia a aplicat o lovitură mortală ordinii geopolitice existente. Ce vreți să spuneți mai exact prin asta?

Kepel: Restricțiile de interacțiune impuse de pandemie au exacerbat criza economică și dificultățile sociale din multe țări. În plus, a avut loc prăbușirea extraordinară a prețului petrolului. Pe 20 aprilie 2020, acesta a căzut pentru prima dată la cursul negativ de minus 38 de dolari pe baril, capacitățile de stocare la nivel mondial au fost atunci epuizate. În iulie 2020, Fondul Monetar Internațional a estimat pierderile de profit pentru țările exportatoare din Orientul Mijlociu și Africa de Nord la 270 de miliarde de dolari. Multe țări din regiune erau instabile chiar și înainte de izbucnirea pandemiei, dar acum scăderea prețului petrolului le-a afectat în mod deosebit. Nimeni din întreaga lume nu a ieșit neschimbat din această pandemie. Acest lucru este valabil și pentru Orientul Mijlociu. Societățile civile au fost zdruncinate acolo, mai ales că a fost neglijată căutarea de noi strategii energetice

SPIEGEL: Ce înseamnă acest lucru pentru perioada post-pandemică?

Kepel: Scăderea prețurilor a obligat marile țări producătoare de petrol să se gândească la o nouă strategie energetică. Arabii saudiți sunt interesați în special de noile energii, de energia eoliană și de cea solară; emiratele de energia atomică. Și acolo se schimbă multe, aceste țări vor încheia noi alianțe. Dar am văzut încă din 2020 că unele state au vrut să profite de acest proces de destabilizare din Orientul Mijlociu pentru a-și afirma propriile interese.

Președintele Erdoğan vrea să controleze islamul politic

SPIEGEL: Vă referiți la Turcia ?

Kepel: Exact. Pentru mine, există două evenimente cruciale în 2020. Primul va avea loc pe 24 iulie. În această zi, la Istanbul, președintele Recep Tayyip Erdoğan merge la fosta bazilică Hagia Sophia, pe care a transformat-o în moschee. Acolo ia parte la marea rugăciune de vineri, este încercarea lui Erdoğan de a obține supremația asupra islamului politic. Practic, marele Hajj de la Mecca a trebuit să fie anulat în aceeași lună din cauza pandemiei. A fost permis doar câtorva mii de locuitori ai regatului. Pentru prima dată după ani de zile, nu au existat imagini cu milioanele de pelerini care se îndreptau spre Arabia Saudită. De data aceasta, spectacolul a avut loc la Istanbul. De altfel, data nu a fost aleasă întâmplător: pe 24 iulie 1923 a fost semnat Tratatul de la Lausanne, prin care președintele turc Kemal Ataturk a reușit să restabilească unitatea Turciei. În această vară, Erdoğan a încercat să se strecoare în „cizmele mari” ale lui Ataturk și să adopte un curs neo-otoman.

SPIEGEL : A devenit președintele turc un câștigător în contextul pandemiei de coronavirus?

Kepel: Cel puțin la început a fost. Și-a asumat rolul de apărător al musulmanilor din întreaga lume. A luat apărarea tuturor musulmanilor care sunt oprimați în mari părți ale lumii arabe, în Europa și în special în Franța - a fost narațiunea pe care a răspândit-o. Când, în toamna anului 2020, la Paris, a avut loc procesul asasinilor de la „Charlie Hebdo” care au atacat redacția ziarului satiric cu cinci ani mai devreme, președintele Emmanuel Macron a apărat din nou libertatea de exprimare, dreptul la blasfemie și caricaturile publicate. Ulterior, Erdoğan a fost cel care a stârnit ura musulmanilor față de Franța. El l-a acuzat pe Macron că vrea să regleze conturile restante cu islamul și l-a îndemnat public să „își facă un control al sănătății mintale”. În Pakistan, protestatarii au dat brusc foc steagurilor franceze și portretelor lui Macron. Acesta a fost, de asemenea, rezultatul furiei stârnite în mod deliberat de Erdoğan.

A patra generație de teroriști în Europa 

SPIEGEL: Și care este cel de-al doilea eveniment despre care ați spus că a avut loc în 2020 și este foarte important?

Kepel: Decapitarea profesorului Samuel Paty pe 16 octombrie 2020 în Conflans-Sainte-Honorine, lângă Paris. Pentru mine, acest act este dovada finală că avem de-a face cu o nouă generație de teroriști în Europa. Eu îl numesc „jihadisme d'atmosphère”. Bărbatul care l-a decapitat pe Samuel Paty nu primise un ordin din Siria, nu era membru al unei celule teroriste. Abdullah Ansorov, un francez de origine cecenă, în vârstă de 18 ani, a planificat și a executat actul de unul singur. Furia sa împotriva profesorului Paty, care îndrăznise să arate caricaturile în clasă și să vorbească despre ele cu elevii săi, se aprinsese pe rețelele de socializare. Acest lucru a fost suficient. Apoi a apelat la cuțit.

Serviciile secrete se află în fața unei noi provocări

SPIEGEL: Cât de mare este pericolul din partea autorilor individuali care nu au fost încă remarcați?

Kepel: În 2020 au avut loc trei astfel de atacuri numai în Franța: la Paris, la Conflans și la Nisa. Atacul din noiembrie de la Viena, în care au fost ucise 4 persoane și 23 au fost rănite, intră și el în această categorie. Toate atacurile au fost rezultatul unei singure inițiative a autorilor. Aceasta este o mare provocare pentru serviciile secrete. De ani de zile ne confruntăm cu rețele teroriste care și-au lăsat amprenta. Atentatele de la Paris din 13 noiembrie 2015 au fost planificate în trei țări, au existat celule în Belgia, în Franța, ordinul a venit din Siria. Acum avem de-a face cu o a patra generație de teroriști - după jihadiștii care au mers în Afganistan în anii 1980 pentru a lupta împotriva rușilor alături de afgani, după Al-Qaida și SI. Această nouă generație se remarcă doar pe rețelele de socializare. Asta înseamnă că trebuie să ne modernizăm monitorizarea.

SPIEGEL: Dar au atacurile acestor „jihadiști ai spiritului” un efect similar cu cele planificate de al-Qaida și ISIS?

Kepel: În Franța, atacurile din 2020 au fost comise în principal cu arme albe, nu au existat zeci de morți, așa cum s-a întâmplat în urma atacurilor cu bombă - procurarea de explozibili și arme necesită o infrastructură diferită. Chiar și așa, după cum am văzut ce s-a întâmplat când profesorul Paty a fost decapitat, actele sunt extrem de crude. În acest caz, însă, a fost contraproductiv, iar majoritatea covârșitoare a musulmanilor francezi a fost îngrozită. Din acest punct de vedere, atacul nu a fost un succes. Pentru că, totuși, care este scopul teroriștilor? Ei vor să mobilizeze mase de musulmani pentru a se alătura jihadului. Dacă acest lucru nu funcționează, au eșuat.

Izolarea islamului politic

SPIEGEL: Islamul și imigrația joacă în prezent un rol important în campania electorală pentru alegerile prezidențiale franceze din aprilie. Va continua această problemă să divizeze societatea franceză?

Kepel: Cred că multe vor depinde de marele proces terorist care va duce la atacurile din 13 noiembrie 2015 și care are loc în prezent la Paris. Este important ca acest proces să se poată desfășura bine și fără interferențe. Pentru că atunci ar putea fi posibilă izolarea islamului politic. Obiectivul trebuie să fie ca majoritatea musulmanilor francezi să nu-l susțină. Procesul juridic decurge foarte bine în acest moment, dar acest lucru se poate schimba în orice moment.

SPIEGEL: Adică, printr-un atentat la Palais de Justice, unde procesul va avea loc timp de opt luni?

Kepel: S-au luat măsuri de securitate extinse, dar da, o tentativă de asasinat poate schimba totul în această campanie electorală. Pentru că extrema dreaptă din jurul lui Marine Le Pen și Éric Zemmour ar fi cea care ar beneficia de pe urma ei.