Operațiunea Tidal Wave a fost o misiune aeriană majoră a Forțelor Aeriene ale SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Raidul aerian asupra orașului Ploiești a avut loc pe 1 august 1943. El a fost executat de trupele americane din Libia și sudul Italiei. Scopul principal era distrugerea rafinăriilor de petrol din orașul românesc, care furnizau aproximativ o treime din necesarul armatei germane. Incidentul a rămas în istorie și există numeroase teorii conspirative în spatele adevăratei povești.

În ce context a fost desfășurată operațiunea Tidal Wave și cum a fost planificată

Cel de-al Doilea Război Mondial a izbucnit în Europa în cea de-a doua jumătate a anului 1939, când Germania a invadat Polonia. Acest lucru se întâmpla pe data de 1 septembrie. Două zile mai târziu au intrat în război contra naziștilor Regatul Unit și Franța. În primul an de război România a rămas neutră și a cedat teritorii aliaților de atunci ai Germaniei, mai precis URSS, Ungaria și Bulgaria.

Pe 4 septembrie 1940, Ion Antonescu este numit prim-ministru. El este cel care decide intrarea României în război de partea puterilor Axei. Decizia a fost luată în urma promisiunilor făcute de Adolf Hitler că va returna teritoriile românești cedate. Următoarele evenimente petrecute la noi în țară vor fi cauzele care au dus la operațiunea Tidal Wave. România avea la acea vreme una dintre cele mai mari și mai importante industrii petroliere din Europa. Astfel, după ce s-a alăturat Axei, a devenit unul dintre principalii furnizori de petrol ai Germaniei naziste.

Producția de petrol din România a fost atât de importantă încât Aliații au încercat, în mod repetat, să saboteze și să bombardeze rafinăriile din Ploiești. Distrugerea acestor facilități ar fi avut un impact major asupra capacității Germaniei de a-și continua operațiunile militare. Acesta a fost scopul principal al raidului aerian din 1943. La operațiune au participat aproximativ 177 de bombardiere B-24 Liberator ale Comandamentului Bombardier al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite. Bombardierele au fost împărțite în cinci grupuri. Piloții au fost instruiți să zboare la altitudine joasă pentru a evita radarul inamic și pentru a surprinde apărarea antiaeriană germană.

Cum s-a desfășurat cu adevărat misiunea

Operațiunea Tidal Wave s-a desfășurat pe 1 august 1943. Avioanele americane au decolat din bazele aeriene din Libia și au zburat peste Marea Mediterană și Balcani. Așa cum a fost planificat, au menținut o altitudine joasă. La primele ore ale dimineții au început să fie lansate bombe asupra rafinăriilor din Ploiești. Aceasta a fost una dintre cele mai mari și mai complexe misiuni de bombardament la joasă altitudine din război.

Această operațiunea a rămas în istorie drept cea mai mare pierdere suferită de SUA într-o singură misiune. Rafinăriile din Ploiești erau protejate de una dintre cele mai dense rețele de apărare antiaeriană din Europa. În jurul orașului erau amplasate numeroase baterii antiaeriene, inclusiv tunuri grele de calibru 88 mm și 105 mm. Acestea erau operate de unități românești și germane, pregătite să răspundă la atacurile aeriene. De asemenea, România dispunea și de avioane de vânătoare care patrulau în zona rafinăriilor. Din cauza importanței strategice a regiunii, apărarea antiaeriană și aviația de vânătoare erau menținute într-o stare de alertă continuă.

Operațiunea Tidal Wave a reușit să provoace daune semnificative rafinăriilor de la Ploiești. Multe dintre ele au fost reparate rapid și au revenit în funcțiune în câteva luni. Impactul pe termen lung asupra producției de petrol a fost mai limitat decât sperau Aliații. SUA a înregistrat pierderi însemnate. Dintre cele 177 de bombardiere B-24 Liberator trimise, 53 au fost doborâte, iar multe altele au fost avariate. Pierderile umane au fost și ele considerabile. Rapoartele din acea vreme arătau că 440 de soldați americani au murit în luptă, 220 au fost capturați și alții dați dispăruți. Deși nu a fost un real succes, această operațiune rămâne una dintre cele mai curajoase și mai dificile misiuni de bombardament din al Doilea Război Mondial.

Teoriile conspirative despre operațiunea Tidal Wave

Raidul aerian american de deasupra rafinăriilor din Ploiești a stârnit multe controverse. Au rămas multe semne de întrebare cu privire la eșecul uneia dintre cele mai mari și complexe misiuni din cel de-al Doilea Război Mondial. Astfel au apărut câteva teorii în încercarea de a explica evenimentele din 1 august 1943.

Una dintre teoriile conspirative cu privire la operațiunea Tidal Wave este trădarea din interior. Potrivit unora, operațiunea a fost compromisă din interior de către unii membri ai statului major al Aliaților. Aceștia ar fi furnizat informații despre misiune către germani sau români. Conform acestei teorii, apărătorii erau pregătiți și știau exact când și de unde vor veni bombardierele americane. O altă teorie speculează că raidul a avut scopul de a slăbi Germania și România pentru a facilita avansul Armatei Roșii. Bombardarea Ploieștiului ar fi fost calculată nu doar pentru a limita resursele de petrol, ci și pentru a pregăti terenul pentru o eventuală preluare a regiunii de către URSS.

Alte două teorii susțin ideea unui atac deliberat eșuat. Unii teoreticieni sugerează că operațiunea a fost menită să eșueze pentru a justifica alte acțiuni militare ulterioare. Aceasta ar implica o încercare de a submina moralul publicului sau de a crea un pretext pentru a intensifica bombardamentele asupra altor obiective strategice. Conform acestei teorii, comandamentul Aliaților ar fi știut că raidul va duce la pierderi mari, dar l-ar fi desfășurat cu un alt scop în minte. O altă teorie speculează că Aliații nu și-au dorit distrugerea completă a rafinăriilor de la Ploiești. Ei aveau planuri cu privire la utilizarea petrolului chiar și după război, dorind să preia controlul asupra acestor resurse, potrivit Wikipedia.