Evenimentul istoric. Alex Mihai Stoenescu despre Miorița și erorile lui Adrian Fochi. Video

Evenimentul istoric. Alex Mihai Stoenescu despre Miorița și erorile lui Adrian Fochi. Video

Istoricul Alex Mihai Stoenescu revine asupra subiectului Miorița și punctează și câteva din erorile unor cercetători la vremea când aceștia făceau aprecieri asupra baladei.

Un exemplu este Adrian Fochi. Dar cine este el? Între 1957-1964 este documentarist la Institutul de Folclor din București. În 1959, ajunge redactor la Bibliografia internațională de Etnografie și Folclor (SIEF), iar din 1960 la Revista internațională de documentare etnografică și folclorică „Demos” din Berlin. În 1964 ajunge cercetător la Institutul de studii sud-est europene din București. În 1966 devine membru în Comisia internațională pentru studierea cântecului popular din Balcani.

După aprecierea lui Stoenescu, Victor Ravini este mult mai exact atuci când vine vorba despre Miorița. De altfel, Ravini este și un critic serios vizavi de lucrările lui Fochi. Cea mai amplă și mai amănunțită analiză a variantelor Mioriței a făcut-o Adrian Fochi în masiva sa monografie din 1964, aspru criticată încă de la apariție. Fochi aplică metoda cantitativ-statistică, respinsă de către Mircea Eliade cu fermitate, pe motiv că statisticile și diagramele nu pot explica conținutul de idei, de sentimente sau frumusețile poetice și nicidecum nu pot desluși mesajul literar”, scria Victor Ravini.

Ravii îl taxează dur pe Fochi

”Fochi are un întreg capitol de 40 de pagini în care caută coșciuge prin toate țările, din Irlanda și Scandinavia până în China, cu ajutorul cărora ne explică în ce fel trebuie să înțelegem Miorița. Cum ne ajută coșciugele din alte țări să înțelegem răspunsul ciobanului? Fochi scapă din vedere că în Miorița nu este niciun coșciug și niciun mort. Fochi afirmă că sensul Mioriţei „este apărarea de puterea malefică a mortului”. Eliade este de acord cu el. Mai mulți cercetători iluștri reduc Miorița la un bocet, la un program de înmormântare, la frica de strigoi. Eliade confirmă fără rezerve părerea lui Brăiloiu, H. H. Stahl și Fochi, după care Mioriţa este un bocet și că bocetul oilor din Miorița are aceeași funcțiune ca și bocetele obișnuite de la cimitir”, mai puncta Victor Ravini.

Ne puteți urmări și pe Google News