Update 2: Eurodeputata Corina Creţu a anunţat că propunerea de rezoluție pentru returnarea tezaurului României însuşit ilegal de Rusia a fost votată în Parlamentul European. Documentul a fost semnat de europarlamentarii români şi este susţinut de majoritatea membrilor Parlamentului European.

„Parlamentul European solicită Federaţiei Ruse să returneze integral României tezaurului naţional trimis în Rusia, în 1916 şi 1917!. Astăzi a fost votată Propunerea Comună de Rezoluţiei referitoare la returnarea tezaurului naţional al României însuşit ilegal de Rusia. Rezoluţia a fost semnată de toţi europarlamentarii români şi a fost susţinută de marea majoritate a Membrilor Parlamentului European.

Prin intermediul Rezoluţiei am invitat Comisia Europeană să creeze sinergii concrete cu statul român, cu Banca Naţională a României, precum şi cu alte instituţii relevante, pentru a mobiliza eforturi coordonate şi pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul cu omologii ruşi şi de căutare de soluţii pentru a se asigura că tezaurul naţional dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul de jure şi de facto”, a scris Corina Creţu pe Facebook.

Amestecul Rusiei în alegerile din România: Poziţia lui Georgescu față de Ucraina dă de bănuit

Carnea care nu va mai fi vândută în România. Nu respectă cerințele și standardele

 

Update 1: Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira la dezbaterea Parlamentului European pe tema tezaurului României aflat la Moscova, că Uniunea Europeană este gata să ofere asistență părții române pentru a-și recupera averile aflate în Rusia.

„Vorbesc în numele înaltului reprezentant Borell. Ați invitat Comisia să ia cuvântul. Tezaurul României a fost transferat în Imperiul Țarist, în Primul Război Mondial, pentru a fi protejat, dar nu a fost returnat niciodată intregral în România. Deși este vorba despre relația bileterală România - Rusia, acest lucru arată încă o încalcare a dreptul internațional de către Rusia. Uniunea Europeană este pregatită, dacă i se va solicita, să sprijne eforturile autorităților române de a i se restitui tezaurul. Va fi un efort pe termen lung”, a declarat comisarul european.

Comisia Europeană va susţine o declaraţie publică, în Parlamentul European, pe tema restituirii tezaurului românesc, confiscat de Rusia. Declaraţia Comisiei va fi urmată de o dezbatere și o rezoluţie votată de eurodeputații reuniți la Strasbourg.

O declarație publică pe tema recuperării tezaurului românesc confiscat de Moscova urmează să fie susținută de Comisia Europeană. Declaraţia va fi urmată de o dezbatere în Parlamentul European. Ulterior, va fi supusă la vot o rezoluție conexă, după cum prevede agenda de lucru a Parlamentului European, reunit la Strasbourg.

Comisia Europeană se implică în recuperarea tezaurului

Eurodeputatul Eugen Tomac (PPE) declara săptămâna trecută că această inițiativă iniţiativa se înscrie într-o strategie a Uniunii Europene. Autoritățile de la Bruxelles, inclusiv Comisia Europeană, au adoptat, anul trecut, un program pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa. În acest context, au loc și discuțiile cu privire la tezaurul românesc preluat abuziv de Moscova.

Rusia a refuzat, în mod constant, să returneze valorile pe care statul român le-a trimis la adăpost în această țară în timpul Marelui Război. Orice negociere sau discuție pe acest subiect a fost refuzată de autoritățile de la Moscova, de-a lungul anilor.

„Am participat la această dezbatere (privind strategia - n.r.) în calitate de eurodeputat membru al Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) şi am constatat cu acel prilej că situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene”, a spus liderul PMP, Eugen Tomac.

Eugen Tomac Sursa foto: Facebook

Problema tezaurului prezentat eurodeputaților

Potrivit spuselor sale, în aceste condiții, s-a implicat în organizarea unor evenimente și acțiuni menite să popularizeze problema tezaurului românesc. Astfel de evenimente sunt necesare în contextul penuriei de informații pe acest subiect în Comisia Europeană. Eurodeputații au primit câte două volume, editate de Banca Națională pe problema tezaurului confiscat de Moscova.

„În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României”, a spus Eugen Tomac.

Politicianul român a precizat că urmează inițierea unei rezoluții care să ofere mecanismene necesare pentru ca problema tezaurului confiscat de Rusia să devină de interes european.

„Mai mult decât atât, dorim să iniţiem chiar o rezoluţie (...) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european”, a explicat Eugen Tomac.

Parlamentul European. Sursa foto: Arhivă EVZ

Subiectul a ajuns la Comisia Europeană

Subiectul tezaurului românesc, ajuns în atenția autorităților de la Bruxelles, a fost preluat și de europarlamentarii PSD. Social-democrațtul Victor Negrescu a explicat că discuţia din plenul Parlamentului European, pe tema tezaurului, este importantă, pentru că oferă vizibilitate subiectului. Partenerii europeni nu au avut cunoștință, până la acest moment de subiect.

În timpul Marelui Război, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia tezaurul naţional, la adăpost. Este vorba despre cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive). Bunurile trebuiau protejate și returnate, în cazul ocupației teritoriului românesc de către Puterile Centrale.

Doar că puterea bolșevică care a ajuns la putere la finalul războiului, a refuzat să returneze bunurile. O mică parte dintre valori au fost returnate după 1944, se arată în documentele prezentate și la Comisia Europeană