Ultimele acțiuni întreprinse pentru recuperarea tezaurului României, sustras de către Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au captat atenția Parlamentului European. Această chestiune sensibilă a fost introdusă în agenda dezbaterilor europarlamentare, stârnind un interes semnificativ și speranțe pentru o rezolvare în favoarea României.

În luna martie, pe ordinea de zi a sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, apare un subiect deosebit de important pentru România - recuperarea tezaurului istoric sustras de Rusia. Calendarul public menționează că acest subiect va fi abordat și se anticipă că un proiect de rezoluție propus de europarlamentarul Eugen Tomac va fi supus votului membrilor Parlamentului European.

Acest demers reprezintă un impuls semnificativ în eforturile de recuperare a bunurilor culturale românești furate și confiscate în mod injust de către Rusia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin implicarea directă a Parlamentului European în această problematică, se insuflă o nouă speranță românilor că patrimoniul lor istoric și cultural va fi în cele din urmă returnat în țara de origine.

Când va fi dezbătut acest subiect sensibil

Conform proiectului de agendă pentru sesiunea plenară din luna martie, aprobat de Conferința Președinților, subiectul urmează să fie dezbatut pe data de 14 martie, la Strasbourg.

Această discuție semnificativă reprezintă un pas crucial spre corectarea acestei nedreptăți istorice și restaurarea bogățiilor culturale și istorice ale țării. Astfel, România se confruntă cu o oportunitate de a-și recâștiga patrimoniul pierdut și de a-și sublinia importanța culturală și istorică în cadrul comunității europene.

Și BNR a făcut demersuri

Anul trecut, și BNR a organizat un eveniment cu tema “Tezaurul României evacuat la Moscova – un drept de creanţă mai vechi de un secol”.

Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României a afirmat că au fost întreprinse eforturi semnificative pentru repatrierea tezaurului României, atât după Revoluție, cât și înainte de 1990.

„Lucrurile sunt clare, pentru noi. Tezaurul a plecat într-un context istoric dramatic, iar BNR și-a asumat responsabilitatea de a întreține și după 1990, dar și înainte de 1990 au existat impulsuri de a întreține vie ideea că avem un activ important al Românei aflat în Rusia. După 1990 BNR a susținut aducerea tezaurului. Cum spunea și Mugur Isărescu, Europa nu știe prea multe despre acest tezaur, dar pentru România lucrurile sunt clare”, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Tezaurul românesc, „o necunoscută” la nivel european

Mugur Isărescu a declarat că, în prezent, Tezaurul României de la Moscova rămâne o necunoscută la nivel european.

Guvernatorul Băncii Naționale intenționează să sprijine inițiativa europarlamentarului Eugen Tomac la Bruxelles pentru recuperarea aurului.

Isărescu a anunțat că instituția va organiza o serie de evenimente cu scopul de a reitera dreptul de creanță al României asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în perioada 1916-1917.

Problema Tezaurului românesc

În noiembrie 2023, europarlamentarul PMP Eugen Tomac a decis să revină asupra problemei Tezaurului României de la Moscova, subliniind că țara noastră este „singurul stat din lume care a depozitat în timp de război întregul său tezaur în alt stat, în baza unei înțelegeri bilaterale, iar apoi acesta a fost sechestrat. El trebuie făcut cunoscut și promovat constant, atât timp cât va fi necesar, până va fi adus acasă".

„Am avut prilejul de a participa ieri, la invitația Băncii Naționale a României, la simpozionul „Tezaurul României evacuat la Moscova - un drept de creanță mai vechi de un secol".

România este singurul stat din lume care a depozitat în timp de război întregul său tezaur în alt stat, în baza unei înțelegeri bilaterale, iar apoi acesta a fost sechestrat.

 Peste 93 de tone de aur sunt la Moscova

Pe lângă tezaurul Băncii Naționale a României, care conține peste 93 de tone de aur, la Moscova a fost transferat și întregul tezaur cultural. În acea perioadă, Guvernul a decis să golească toate mănăstirile, să confiște toate colecțiile de artă publice și private, colecțiile Academiei Române, chiar și bijuteriile Reginei Maria, precum și arhivele principalelor instituții ale statului: Consiliul de Miniștri, Parlamentul, Arhivele diplomatice, cele referitoare la securitatea statului.

Au fost, de asemenea, trimise hrisoave, pergamente cu sigiliile domnești, panaghiarele lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamț, Epitaful de la Cozia (1936) și multe alte cărți vechi, picturi valoroase, precum și portretul lui Avram Iancu în mărime naturală. Practic, întreaga memorie a națiunii române a fost transferată la Moscova.