CCR va pica legea pensiilor speciale. Instituția discută miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind refprma pensiilor speciale.

CCR va pica legea pensiilor speciale. Curtea Constituţională discută, miercuri, sesizarea instanței supreme, Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile speciale.

CCR va declara Legea pensiilor neconstituțională

Conform surselor din interiorul CCR, judecătorii ar putea declara legea parțial neconstituțională, anunță stiripesurse.

Mai exact, judecătorii CCR vor trânti legea și o vor întoarce în Parlament pentru a fi reanalizată. Aici însă vor exista probleme mari. Judecătorii CCR vor formula motivarea astfel încât să anuleze toată esența legii, pensiile magistraților devenind intangibile. Dacă va fi astfel, atunci PNRR-ul României este în pericol. România este obligată să adopte Legea pensiilor speciale până în septembrie, acesta fiind un jalon inclus obligatoriu în PNRR.

Comisia Europeană a solicitat în mod special reforma Legii pensiilor speciale, pentru ca să aibă un impact bugetar considerabil. Însă dacă Parlamentul nu se va putea atinge de pensiile magistraților, „impactul bugetar considerabil” rămâne o doleanță pur teoretică.

Argumentele pe care le va invoca CCR

Judecătorul raportor pe această lege este Marian Enache, președintele CCR. Acesta și-a finalizat raportul, iar dacă ceilalți judecători îl vor aproba, atunci legea ar putea pica.

1.Vechimea efectivă de 25 de ani în magistratură

Judecătorul raportor consideră reglementarea ca fiind constituțională, „dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției”.

2.Baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere

Judecătorul raportor arată că  această reglementare denotă „lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.

3. Trebuie să crească vârsta de pensionare etapizat până la 60 de ani

Potrivit judecătorului raportor, prevederea în sine nu ridică probleme constituționale, însă reglementarea perioadei de tranziție este chestionabilă, iar „legiuitorul nu a însoțit modificările [aduse legii] cu norme tranzitorii exprese (...) Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității”.

4. Discriminare pentru persoane de vârstă similară

Judecătorul raportor consideră că reglementarea actuală este discriminatorie în ceea ce privește „vârste de pensionare atât de diferite și discrepanțe pentru persoane născute în ani consecutivi (50 de ani pentru cele născute în anul 1975 și 60 de ani pentru cele născute începând cu anul 1976) nu poate conduce decât la constatarea existenței unei discriminări a acestei din urmă categorii de persoane”.

5.Recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată

Judecătorul apreciază că recalcularea negativă a pensiei nu poate fi acceptată. „Modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”.

Raportul arată, de asemenea, că o asemenea recalculare este acceptabilă constituțional doar în condiții de criză economico-financiară, ca în perioada crizei din 2010.

6.Eliminarea reglementării referitoare la creșterea cu 1%

Creșterea cu 1% a procentului de 80% se aplică asupra bazei de calcul al pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani. Reglementarea în sine nu este neconstituțională, consideră judecătorul raportor, dar nu e conformă cu art. 44 din Constituție. „Ipoteza normei nu este clară, precisă și previzibilă (…) în lipsa unui înțeles clar al dispozițiilor analizate nu poate fi examinată conformitatea acestora în raport cu art. 44 din Constituție.”

7. Impozit discriminatoriu pentru magistrați

Principala acuză a raportului vizează neclaritatea bazei de impunere, fiind indicate cel puțin 4 modalități diferite de interpretare a reglementarii. Pe de altă parte, se arata în raport, „impozitarea nu poate avea un caracter sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și restructurare indirectă a însăși bazei de calcul a pensiei de serviciu”.

În consecință, apreciază judecătorul raportor Marian Enache, președintele CCR, se recomandă ca fiscalitatea să fie „ nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art.16 alin.(1) Și art.53 alin.(2) din Constituție"