Ministrul de Finanțe este tranșant: banii din PNRR nu vin fără reforma pensiilor speciale

Sursa foto: Gov.ro

În ultimele zile, reforma pensiilor speciale a făcut ca magistrații să protesteze prin amânarea termenelor de judecată. În același timp, angajații din sistemul de penitenciare vorbesc despre o grevă, în timp ce în Poliția Română, pensionările au adus instituția în pragul unei crize sistemice.

Cu toate astea, mininstrul de Finanțe, liberalul Marcel Boloș este tranșant pe acest subiect, și spune că reforma pensiilor speciale trebuie făcută, dacă România vrea cele 3.2 miliarde de euro, din PNRR.

Marcel Boloş a mai explicat că în afara pensiilor speciale, mai trebuie reformat sistemul public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare.

”Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor şi a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătăţirea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creştem veniturile şi să reducem cheltuielile inutile. Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, a anunțat Marcel Boloș.

Călin Georgescu, culisele victoriei. Grupul de interese care l-ar fi susținut, împotriva voinței românilor

Pericolul din vacanța la cabană. Mulți turiști își riscă sănătatea și chiar viața

Deficit de 37 de miliarde de lei

După primele șase luni din 2023, execuția bugetară arată un deficit de 2.33 la sută din Produsul Intern Brut, adică 37 de miliarde de lei.

Informația a fost confirmată de ministrul de finanțe Marcel Boloș. Din acest punct de vedere, România riscă să piardă alte peste două miliarde de euro, dacă la finalul anului 2023, nu se va încadra la o țintă de deficit bugetar de maxim patru la sută.

”Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea și sănătatea generală a economiei. Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor și a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătățirea administrației fiscale, combaterea evaziunii și promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creștem veniturile și să reducem cheltuielile inutile. Reformele structurale sunt esențiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piața muncii, administrația publică și întreprinderile de stat” a mai scris Boloș.