Moscova privește din ce în ce mai mult către Beijing, pentru a contrabalansa efectul negativ, acum foarte puternic, al sancțiunilor occidentale. Dar, făcând astfel, riscă să se poziționeze din ce în ce mai mult ca un fel de "junior partner" al prietenului chinez, care poate dispune și de această "prietenie" după bunul plac, evident fără a se implica în teatrul militar.

Desigur, acum avem o dată: este așteptat ca președintele chinez, Xi Jinping, să călătorească în Rusia, la primăvară, a anunțat Ministerul rus de Externe, care a declarat că va fi un eveniment central în relațiile dintre Rusia și China în 2023, potrivit Agenției de presă ruse Tass. "Anul viitor, prin eforturi comune, Rusia și China vor putea să consolideze și să progreseze ulterior relațiile bilaterale.

După cum știți, președintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe liderul chinez Xi Jinping să efectueze o vizită de stat în Federația Rusă, în primăvară. Credem că acesta va deveni un eveniment central în relațiile bilaterale din 2023", a spus Ministerul rus de Externe, ca răspuns la întrebările presei primite în timpul conferinței de presă privind rezultatele activităților diplomatice ruse din 2022. "The South China Morning Post" scrie că călătoria lui Xi Jinping în Rusia este așteptată în jurul aniversării invaziei Ucrainei. Putin l-a invitat pe Xi Jinping în timpul unui apel video de sfârșit de an, care a avut loc în decembrie. Beijingul nu a confirmat încă călătoria lui Xi., potrivit lastampa.it.

"Beijingul observă cu atenție ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina și acest lucru ar putea influența deciziile sale viitoare: ceea ce se întâmplă astăzi în Europa s-ar putea întâmpla mâine în Asia", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul întâlnirii de presă cu premierul japonez Fumio Kishida. Japonia și NATO sunt de acord că securitatea în zona transatlantică și indo-pacifică este "interconectată" și că războiul din Ucraina nu este o provocare "doar europeană". "China nu este adversarul nostru, dar își agresează vecinii și amenință Taiwanul, așa că trebuie să înțelegem și să facem față acestei provocări", a adăugat Stoltenberg.

Exporturile de gaze către Europa prin Ucraina au atins un minim istoric în ianuarie

Între timp, exporturile de gaze către Europa prin Ucraina au atins un minim istoric în ianuari, după cum a anunțat Gazprom. "Exporturile au atins un minim istoric de 951,4 milioane de metri cubi de gaze în primele 30 de zile ale lunii ianuarie", a relatat ziarul economic rus "Vedomosti", citând date de la Gazprom. În a doua jumătate a anului 2022, scrie "Vedomosti", Gazprom a livrat zilnic între 41 și 43 de milioane de metri cubi prin Ucraina. Din 5 ianuarie, volumele zilnice au scăzut brusc, doar 24,4 milioane de metri cubi fiind expediați zilnic până pe 19 ianuarie.

"În acest moment, cred că ar putea fi posibilă o lovitură de stat militară", a declarat Abbas Gallyamov, fostul speechwriter al președintelui rus Vladimir Putin, care într-un interviu acordat CNN vorbește despre numărul soldaților ruși care și-au pierdut viața în Ucraina și despre condițiile dificile de viață cauzate de sancțiuni drept condiții favorabile pentru o lovitură de stat militară.

Acum analist politic, Gallyamov crede că lovitura de stat ar putea avea loc în următoarele 12 luni. «Economia rusă se înrăutățește... Războiul este pierdut. Sunt tot mai multe cadavre care se întorc în Rusia, așa că rușii vor avea mai multe dificultăți și vor încerca să găsească o explicație de ce se întâmplă toate acestea. Ei își vor răspunde singuri: "Ei bine, asta se datorează faptului că țara noastră este condusă de un bătrân tiran, un bătrân dictator", a spus Gallyamov, referindu-se la Putin.

”Într-un an, o lovitură de stat devine o posibilitate reală”

Potrivit analistului, "într-un an, o lovitură de stat devine o posibilitate reală", pentru că "există un președinte nepopular, cu adevărat urât, în ​​fruntea țării și războiul este cu adevărat nepopular și au nevoie să verse sânge pentru asta"». Este posibil, adaugă el, ca Putin să anuleze alegerile prezidențiale prevăzute pentru martie anul viitor. "Judecând după acțiunile sale, ar putea într-adevăr să anuleze alegerile. Fără nicio victorie asupra Ucrainei, va trebui să înfrunte rușii aflați în dificultate. Rușii nu au nevoie de el, dacă nu e puternic. Ar putea într-adevăr să declare legea marțială și să anuleze alegerile", a spus Gallyamov.

 

"Ei bine, am încercat ambiguitatea creativă și am văzut unde ne-a dus. Timp de zeci de ani am folosit un dublu limbaj diplomatic asupra NATO și Ucrainei, și s-a încheiat cu un dezastru total", a scris Boris Johnson într-un editorial în "Washington Post", în care explică de ce, acum, "ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, și ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să-l începem acum". «Am petrecut ani de zile, spunându-le ucrainenilor că avem o politică a "ușilor deschise" în NATO și că au dreptul de "a-și alege propriul destin" și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp i-am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu se va alătura niciodată alianței, deoarece atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu dreptul de veto.

În principiu da; practic nu. Acesta a fost mesajul». "Și care este rezultatul tuturor acestor acțiuni? Ce am obținut, vorbind dulce cu ambele părți ale gurii? Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și visuri. El a distrus, de asemenea, cel mai mic motiv de a simpatiza cu el sau de a-l urma în paranoia sa".

Dacă înainte de 2014 ucrainenii erau împărțiți cu privire la adearrea la NATO, "uitați-vă acum la cifre. Sprijinul pentru aderarea la NATO în Ucraina este acum stratosferic: 83%, potrivit unui sondaj recent". Și «uite ce s-a întâmplat când am făcut totul pentru a nu-l provoca pe Putin.

L-am îndulcit la Summitul NATO de la București din 2008. Ucrainenii doreau un Plan de acțiune pentru aderarea la NATO (MAP). Au primit câteva cuvinte călduroase despre eventuala aderare la NATO, dar nicio MAP. Putin a participat la acel summit și s-a declarat mulțumit de rezultat", a spus Johnson. "Ce a făcut după? În 2014 a invadat Donbasul și Crimeea, cu combinația sa caracteristică de minciuni flagrante și brutalitate. În loc să-l pedepsim în mod adecvat, am răspuns cu o politică lașă de pacifism.

"Departe de a-i ajuta pe ucraineni să-l alunge din țara lor, am instituit tragicomicul "Format Normandia", prin care Rusia și Ucraina erau tratate ca și cum ar fi la fel de vinovate, când Rusia era clar agresorul și Ucraina victima. De atunci, aderarea la NATO a fost teoretic la ordinea zilei, dar toată lumea știa că pur și simplu nu avea să se întâmple, sau cel puțin nu în timpul vieții politice a nimănui în jurul mesei. Prin urmare, ucrainenii au primit ce era mai rău din ambele lumi". Fostul premier britanic explică faptul că "Putin nu a invadat pentru că credea că Ucraina va adera la NATO. Întotdeauna a știut că este incredibil de puțin probabil.

A atacat Ucraina pentru că a crezut – cu dovezi abundente – că nu aveam intenția serioasă să protejăm Ucraina. A atacat pentru că dorea să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut prostește că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și de consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă ne-am fi gândit cu adevărat la ceea ce am spus –, atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată". (Rador)