Un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe propune, printre altele, creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor militare, pe lângă majorarea punctului de pensie. Astfel, în vederea elaborării bugetului pe anul 2023 este necesară aprobarea unor reglementări care să stea la baza stabilirii cheltuielilor bugetare pentru 2023.

Inițiativa Ministerului Finanțelor, având în vedere: necesitatea adoptării Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2023 - 2025, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv din România, potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv, se arată în documentul care explică motivul emiterii actului normativ de mai jos.

Descrierea situației actuale

„Având în vedere contextul economic actual, care a determinat în principal o scădere a puterii de cumpărare cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei precum și faptul că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii ani (...) prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune majorarea cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 prevăzută în anexele la Legeacadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Acesta prevede că pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcţie similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul prevăzut pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.

Prin derogare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2022.

Alte prevederi:

- valoarea punctului de pensie se majorează de la 1.586 la 1.785 lei, adică într-un procent de 12,5%, mult sub rata inflației.

- Se propune acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

- pensiile militare de stat se indexează cu un procent cuprins între 12,5% - 1%, în funcție de data stabilirii dreptului la pensie, pentru acoperirea ratei medii anuale a inflaţiei.

- cea de-a 13-a indemnizație pentru persoanele cu dizabilități, prin proiectul de ordonanță de urgență se propune acordarea acesteia sub forma unei indemnizații compensatorii acordată atât persoanei adulte, cât și pentru copii.

Limitarea cheltuielilor

Proiectul propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

- menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

- menținerea în anul 2023 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022;

- munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

- pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfășoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014.

Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite.

-menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2022.

România se află în procedura de deficit excesiv

România se află în procedura europeană de deficit excesiv ceea ce înseamnă că actuala construcție bugetară suportă constrângeri semnificative deoarece politica de deficit bugetar prevede o ajustare substanțială pe termen scurt și mediu, la care s-au adăugat necesitățile suplimentare de finanțare generate de conflictul din Ucraina și de creșterea generală a prețurilor.

În sprijinul măsurilor propuse, inițiatorii au invocat faptul că neadoptarea acestor măsuri ar avea un impact bugetar uriaș de zeci de miliarde de lei, după cum urmează:

În lipsa unei noi reglementări, începând cu 1 ianuarie 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se stabilesc la nivelul nominal prevăzut în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 iar sporurile se stabilesc prin aplicarea procentului la salariul de bază aflat în plată. În aceste condiții impactul suplimentar asupra cheltuielilor bugetare ale anului 2023 ar fi de cca. 20.205,3 milioane lei.

În anul 2019 valoarea anuală a indemnizației de hrană a fost stabilită la 4.160 lei (2*2.080 lei). Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, în anul 2022 valoarea indemnizaţiei de hrană s-a menţinut la nivelul din anul 2019. Majorarea în anul 2023 a indemnizației de hrană prin raportarea la salariul minim brut pe ţară garantat ar conduce la un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare ale anului 2023 de cca. 978,4 milioane lei.

De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, reglementează plata orelor suplimentare și acordarea de premii, pentru personalul din sectorul bugetar. Începând cu anul 2010, personalul din sectorul bugetar nu a beneficiat de premii, iar munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru a fost compensată numai cu timp liber corespunzător. Aplicarea acestor prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017 în anul 2023 ar determina un necesar de finanțare de cca. 4.201,2 milioane lei.

Impact bugetar

- Menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022,determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -6.715,8 milioane lei.

- Menținerea în anul 2023 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul din anul 2022, determină o reducere a necesarului de finanțare de cca -978,4 milioane lei.

- Neacordarea de premii și compensarea exclusiv cu timp liber corespunzător a orelor efectuate peste programul normal de lucru determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -5.683 milioane lei.

- Menținerea anumitor categorii de indemnizații și rente viagere determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -1.960 milioane lei.

- Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și neacordarea ajutoarelor la trecerea în rezervă/pensionare determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -2.465,3 milioane lei.

- Neacordarea cupoanelor sociale și prorogarea unor prevederi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, determină o reducere a necesarului de finanțare de cca. -72.267,8 milioane lei.

- Implementarea măsurii 200 de lei din salariul minim pe economie, sumă netaxabilă generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare în anul 2023 în sumă de -1.042,0 milioane lei (impozit pe venit și contribuții sociale).

- Influențele asupra veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat vor fi avute în vedere la construcția bugetară pe anul 2023, se arată în document.