În anul 1968, un grup de doi băieți pe numele lor Randy Gardner și Bruce McAllister au vrut să demonstreze pentru un proiect de științe cât de mult timp pot sta fără să doarmă. De asemenea, ei au vrut să consemneze și orice posibile efecte adverse care au apărut.

După ce au tras la sorți, s-a stabilit că Randy Gardner va fi cel care nu va dormi. După două zile în care nu a dormit deloc, efectele adverse au început să apară. Frazele pe care le rostea erau încâlcite și a început să-și piardă abilitatea de a se concentra.

11 zile nedormite

Studiul celor doi liceeni a fost ținut sub observație de cercetătorul de la Stanford, Dr. William Dement, și de comandantul locotenent al medicului marinei americane John J. Ross.

În cea de-a treia zi s-a observat că băiatul a devenit necooperant, destul de emoționant și s-a confruntat cu schimbări bruște de dispoziție. De asemenea, în cea de cincea zi a început să aibă halucinații.

În timp ce soarele răsărea, era mult mai ușor pentru Gardner să rămână treaz, iar dificultățile apăreau pe timpul nopții.

În total, băiatul a rămas treaz timp de 264 de ore, adică timp de 11 zile întregi. Cu acest experiment a reușit să bată recordul existent pentru cea mai lungă perioadă de timp petrecută fără somn.

Gardner și-a putut relua activitatea fără probleme

Însă imediat după, Gardner nu a putut merge direct la culcare. El a trebuit să susțină o conferință de presă despre experimentul lor, iar apoi s-a supus unei serii de cercetări, unde medicii au vrut să-i studieze undele cerebrale.

Ulterior, liceanul a dormit pentru 14 ore. Deși mulți se așteptau ca efectele privării de somn să fie mai îndelungate, după cele 14 ore dormite, băiatul s-a întors la liceu fără a experimenta efecte negative din cauza zilelor întregi nedormite.

„M-am întors imediat la modul obișnuit”, a spus el atunci. „Totul a fost în regulă. Ciudat, nu-i așa?”

Ulterior experimentului lui Gardner, alte persoane au renunțat la somn pentru a bate recordul și au făcut-o, însă realizările lor nu au mai fost considerate ca fiind fapte „oficiale”.

Guinness World Records a încetat să documenteze aceste încercări, de teamă că indivizii își vor deteriora propria sănătate în timp ce încearcă să stabilească un nou record, potrivit menshealth.com.