Exclusiv. Eroism sau ruşine naţională? „La 23 august '44, dintre comunism și nazism, oamenii ar fi ales nazismul” Video
- Mădălina Dinu
- 23 august 2022, 16:53
Puţine momente în istoria României sunt mai controversate decât celebrul 23 August 1944. A fost o lovitură de stat despre care bunicii noştri au vorbit şi au scris cu aceeaşi patimă cu care vorbim noi acum despre Revoluţia din Decembrie '89.
Încă se scriu cărţi, încă mai apar documente şi mărturii, încă există semne de întrebare. Victor Ciutacu, Dan Andronic, Mirel Curea şi Robert Turcescu au discutat despre Regele Mihai, Mareşalul Antonescu, ruşi, nazişti, comunişti, război şi pace, totul în contextul momentului istoric petrecut la 23 August 1944.
„În răsturnarea politicii noastre, la 23 august 1944, a existat un element de alegere și un element de fatalitate; alegerea nu a fost între regimul nazist și regimul comunist. Nu există nicio îndoială că regimul nazist ar fi fost mult mai suportabil decât cel comunist”, a spus Robert Turcescu, citându-l pe Gheorghe Barbu.
Dan Andronic a evidențiat cel mai important element al zilei de 23 august, și anume prăbușirea armatei germane la Stalingrad urmată de ofensiva lansată pe frontul doi ucrainean împreună cu Operațiunea „Poarta Iași”. Despre această operațiune se spune că ar fi scurtat războiul și a dus la înaintarea impetuoasă a sovieticilor în România, întrucât armata română a fost în complicitate cu sovieticii, iar ofițerii loiali regelui au făcut parte din acel complot. El a adăugat că acesta a fost unul dintre motivele pentru care mareșalul Antonescu a dorit să conducă personal acțiunile militare de acolo, enumerând totodată meritele și calitățile militare ale mareșalului.
Regele Mihai, erou sau antierou
Despre regele Mihai, Robert Turcescu a povestit că, pe vremea când profesa ca tânăr jurnalist, a putut observa cu ușurință că regele se simțea stingherit atunci când era nevoit să vorbească despre 23 august și, mai ales, despre mareșalul Antonescu, adăugând că, de-a lungul anilor, și-a schimbat poziția față de mareșal, motivând că „dacă admintea că Antonescu a fost un patriot, deja ar fi nuanțat negativ aceste aprecieri în anii care au urmat, sfârșind astfel prin a adopta și el poziția asta, ca Antonescu a fost un nenorocit și așa mai departe ”, a relatat Turcescu.
Lovitura de stat, schimbarea istoriei și decorarea regelui Mihai a fost un alt subiect analizat de Dan Andronic. Relatând că motivul pentru care durata războiului s-a scurtat a fost ajutorul dat sovieticilor de către regele Mihai care au câștigat enorm de mult timp. Întoarcerea armelor la 23 august 1944 a fost atitudinea firească a trupelor, aceea de a urma procedura de a lua ostatici din trupele inamice, a spus Dan, adăugând că, România ar fi avut o soartă mai bună dacă România rămânea alături de Germania. „Mareșalul Antonescu era tipul vechi de militar care accepta greu schimbarea. Pentru el întoarcerea armelor însemna să își încalce cuvântul și principiile de onoare”, a conchis istoricul.