A trecut numai un an de la retragerea trupelor internaționale și de la revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, dar aproape că nu se mai aude vorbindu-se despre tragedia acelui popor epuizat de un conflict care durează de 40 de ani și a forțat să fugă din țară, numai în ultimul an, cel puțin 700.000 de persoane.

Este greu de uitat imaginile acelui moment, mai ales pe cea a aeronavei americane C17 care, pe 16 august în urmă cu un an, a decolat plină de refugiați, lăsând în urmă o mulțime de oameni care s-au agățat de fuzelajul avionului într-o ultimă încercare disperată de a scăpa și, în schimb, au căzut la pământ fără nicio milă, imagine care documentează mai mult decât orice evadarea grăbită de la Kabul a americanilor și eșecul politicilor occidentale în Afganistan. 

Sfârșitul misiunilor NATO a deschis porțile noii dominații a talibanilor, care s-au grăbit să promită ceea ce nu ar fi pus niciodată în aplicare în fața populațiilor îngrozite, resemnate astăzi în fața unui destin de mizerie totală. 

Între timp, pentru 15 august, talibanii aflați la putere au declarat o zi de sărbătoare în Afganistan pentru a sărbători prima aniversare de la capturarea Kabulului după retragerea americanilor. "15 august este prima aniversare a victoriei Jihadului afgan, realizată de Emiratul Islamic al Afganistanului, împotriva ocupației americane și a aliaților săi", a declarat Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale de la Kabul într-un comunicat. 

Moartea lui Al Zawahiri ne spune cu siguranță că SUA au demonstrat că pot lovi chiar și acolo unde nu sunt prezente cu trupele

Au apărut noi îndoieli și temeri pentru securitatea globală, după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan; deși, în acest prim an de guvernare, talibanii au oferit ample asigurări cu privire la lupta asupra terorismului intern împotriva ISIS-Khorasan (ISIS-K) și au fost prea ocupați cu gestionarea situației dezastruoase din țară, recenta moarte a lui Ayman al Zawahiri, un ideolog al-Qaeda ucis de o dronă americană în centrul Kabulului, a stârnit scandal și jenă în guvernul taliban. Mâna dreaptă și medicul personal al lui Osama Bin Laden, o figură cheie în atacurile din 11 septembrie, locuia în centrul Kabulului, iar talibanii nu puteau să nu știe. 

Au apărut multe îndoieli cu privire la prezența ideologului lui Bin Laden pe pământul afgan și dacă aceasta ar trebui înțeleasă ca o concesie de către talibani unui vechi prieten cu sănătate precară sau dacă a existat în spate o dorință specifică de a sprijini planurile Al-Qaeda sau ceea ce a mai rămas din ea. Moartea lui Al Zawahiri ne spune cu siguranță că SUA au demonstrat că pot lovi chiar și acolo unde nu sunt prezente cu trupele, dar ce ne spune despre lupta împotriva terorismului promisă de talibani? 

În aceste primele 365 de zile la putere, angajamentul talibanilor de a contracara terorismul islamist a avut loc în fapt și a avut ca țintă în principal ISIS-K, organizația extremistă care își propune să înlăture talibanii și să preia puterea în Afganistan, pentru a înființa un califat de inspirație salafistă pe modelul a ceea ce s-a întâmplat la Rakka. 

Angajamentul a fost luat, deși apare îndoiala că determinarea talibanilor a fost inspirată mai mult de lupta de a păstra puterea și de a evita dezertările din propriile ranguri decât de o opoziție ideologică față de extremismul ISIS-K. 

Riscul ca Afganistanul să fie din nou centrul terorismului internațional jihadist

Mulți analiști sunt de acord că un nou val de luptători, jihadiști din toată lumea arabă, au sosit în Afganistan imediat după ieșirea din scenă a americanilor, care a coincis cu sfârșitul jihadismului către Siria. Un aflux căruia talibanii nu s-au opus, atât datorită legăturilor dezvoltate în ultimii 20 de ani cu organizații care au luptat cu prezența americanilor, dar mai ales pentru a-și atrage finanțări atât din Pakistan, cât și din țările din Golf. 

Finanțări menite să devină și mai importante, dacă talibanii vor ceda presiunilor din partea comunității internaționale și vor interzice cultivarea opiului, care rămâne principala sursă de venit pentru economia afgană. 

Cea mai mare îndoială privește securitatea țării și a comunității internaționale în fața riscului ca Afganistanul să fie din nou centrul terorismului internațional jihadist: să colaborăm sau nu cu talibanii în lupta împotriva terorismului? Furnizarea de arme și informații ar proteja împotriva riscului ca "studenții coranici" să abuzeze de ajutorul venit din partea comunității internaționale și să folosească noile instrumente pentru propriile lor scopuri? 

Ar putea sprijinul occidental să ajute în mod concret la "instituționalizarea" talibanilor și să obțină pași înapoi în domenii critice, cum ar fi recunoașterea și protecția drepturilor femeilor și minorităților? 

Multe întrebări, răspunsuri dificile, ceea ce pare sigur este că la un an de la revenirea la putere, talibanii au astăzi probleme interne enorme cărora să le facă față, cu o țară în colaps economic și risc de foamete pentru iarna următoare, și nu ar trebui să aibă puterea și capacitatea de a da undă verde atacurilor teroriste împotriva SUA și aliaților săi, notează rainews.it

(Traducerea Rador)