Coșmar pentru românii cu ROBOR. Indicele atinge valori fără precedent

Coșmar pentru românii cu ROBOR. Indicele atinge valori fără precedent Sursa foto: arhiva EVZ

Un nou record de creștere ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut luni la 6,18%, de  la 6,17%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă, potrivit BNR, şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 4 decembrie 2011 şi până acum.

Aşadar, potrivit datelor BNR actualizate, ROBOR la şase luni a crescut la 6,32%, faţă de 6,31%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 17 decembrie 2012 şi până acum.

La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%. Iar IRCC (indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

O cotaţie similară nu a mai fost înregistrată din 15 martie 2011

Mai exact, la începutul anului indicele era 3,02%, iar în martie, indicele  ROBOR era cotat la 4,25%. Indicele ROBOR la trei luni a început anul 2022 la 3,02%, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%.

Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

Indicele ROBOR la şase luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,32% de la 6,31% cât a fost în şedinţa precedentă.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a stagnat la 6,49%.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă - indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor - IRCC, care a înlocuit ROBOR.

Nici piețele europene şi americane nu stau prea bine

La finalul săptămânii trecute, Indicele pan-european Stoxx 600 a închis ședința în scădere cu 2,5%, pe fondul vânzării globale a acțiunilor. Regresul a venit în condițiile în care au existat creșteri agresive ale ratelor de dobândă adoptate de băncile centrale. Măsura a fost instaurată pentru a ține în frâu inflația în creștere care au alimentat temerile legate de o recesiune. Acțiunile de pe continent au scăzut cu peste 4% în această săptămână.

Rezerva Federală a SUA a majorat săptămâna trecută rata de referință a fondurilor cu 75 de puncte de bază. Este cea mai mare majorare din 1994.

„Inflația rămâne ridicată, reflectând dezechilibrele dintre cerere și ofertă legate de pandemie, prețuri mai mari ale energiei și presiuni mai ample ale prețurilor”, a declarat Comitetul Federal pentru Piața Deschisă a Băncii centrale, care stabilește politicile, într-o declarație la sfârșitul ultimei întâlniri de două zile de la Washington.

Ne puteți urmări și pe Google News