Până nu demult, numele Laurei Vicol era cel al unei avocate cunoscute şi redutabile pentru cazurile de anvergură mediatică în care apăra drepturile şi libertăţile clienţilor săi. Acum, însă, Laura Vicol este supusă unui asediu politic și mediatic orchestrat ce are toate definiţiile unui demers de defăimare şi calomnie. În doar câteva zile de când Laura Vicol a fost votată şefă a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, o serie de instituţii media au declanşat o avalanșă de atacuri prin care se încearcă o discreditare sistematică a deputatei PSD. "Stenograme" şi "fapte" reinterpretate şi răstălmăcite sunt aruncate în malaxorul manipulărilor pentru a creiona o imagine îndoielnică proaspăt numitei şefe a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor.

Laura Vicol a reacţionat după ce a fost catalogată drept “avocata mai multor interlopi, dar şi a fostei şefe DIICOT, Alina Bica. Aceeaşi “etichetă” a fost preluată inclusiv de Dacian Cioloş, preşedintele USR, care i-a cerut atât lui Marcel Ciolacu, cât şi lui Florin Cîţu să o retragă pe Laura Vicol de la conducerea Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

În plin scandal mediatic, Laura Vicol rupe tăcerea despre modul în care numele ei a apărut într-o interceptare din dosarul instrumentat de DIICOT şi în care apar numele fraţilor Ion şi Vasile Balint, zişi şi Nuţu şi Sile Cămătaru.

Laura Vicol a făcut mărturii şocante despre care ameninţările pe care le-a primit de-a lungul timpului în calitatea ei de avocat penalist. În ciuda presiunilor, deputatul PSD consideră în continuare că “avocatura este singura meserie pe care Constituţia o nominalizează explicit, alături de evocarea magistraţilor şi este singurul garant al respectării statului de drept în Justiţie”. “Nici un atac nu mă va face să îmi schimb părerea față de meseria mea, față de rolul ei într-un stat de drept, într-o societate liberă.”

Laura Vicol pune aceste atacuri pe seama unor interese politice ale celor din USR, care vor să își justifice susținerea pentru Stelian Ion, alt avocat acuzat la rândul său că a reprezentat în trecut personaje controversate , cum ar fi Radu Mazăre.

Laura Vicol: Iau atitudine din cauză că nu vreau să se impună frustrările unor politicieni care acum mă atacă mârşav. Iau atitudine pentru a arăta respectul pe care îl am faţă de oamenii care mi-au acordat încrederea lor. Și mai iau atitudine şi pentru cei 21 de ani de avocatură în care nici măcar o singură dată nu am fost cercetată pentru lipsa integrităţii.

Ce inseamnă pentru dumneavoastră profesia de avocat? Vorbiţi-ne puţin despre cum aţi început şi cum vedeţi acum profesia / vocaţia de avocat penalist.

Laura Vicol: Un avocat penalist nu se tânguie, munceşte până la epuizare şi încă mult după, scormoneşte în sufletul şi memoria clientului, în zeci şi sute de înscrisuri, totul în apărarea clientului pe care îl reprezintă. Mii de ore petrecute în sălile de judecată, pe holurile instanţelor, în arhive, emoţii, revoltă, bucurie, dar niciodată deznădejde, cam asta ar fi o mică părticică din ceea ce înseamnă să fii avocat penalist. Şi cu siguranţă această descriere se aplică tuturor avocaţilor care îşi exercită cu cinste şi onoare profesia nobilă de avocat.

Avocatura este singura meserie pe care Constituţia o nominalizează explicit, alături de evocarea magistraţilor şi este singurul garant al respectării statului de drept în Justiţie.

Am început cu oficii, îmi amintesc zâmbind cum mă înarmam cu două sticle umplute cu cafea şi mă aşezam la coadă în fața Baroului Bucureşti, la 4.30 dimineaţa, să prind un loc la instanţele care aveau multe dosare penale pe rol. Să nu mai batjocoriţi niciodată avocatul din oficiu, munca lui este la fel de bună ca cea a unui avocat ales, numai că nu toţi au norocul să intre în dosare mari şi să fie plătiâi la justa lor valoare.

Aţi avut un mentor care să vă ghideze la începutul carierei dumneavoastră, care să vă îndrume în vocatia pe care o aveaţi?

Laura Vicol: În anul 1999, am păşit cu emoţie în biroul maestrului Cerveni - Dumnezeu să-l odihnească în pace! - mândră că am fost acceptată să mă număr printre stagiarii domniei sale. Boier al vremurilor şi monument al avocaturii, întotdeauna îmbracat în costum cu batistă asortată, ne-a arătat tuturor frumuseţea dreptului penal. Ne-a învaţat cum fiecare dosar trebuie tratat ca şi cum ar fi problema noastra, ne-a îndrumat cu răbdare atunci când nu găseam calea de ieşire din hăţişul elaborat al acuzării. Într-o societate democratică, acuzarea şi apărarea sunt pilonii fundamentali ai dreptăţii. În final, însă, judecătorul este cel care decide, achitându-l pe cel cercetat sau condamnându-l în limita vinovăţiei acestuia, cu respectarea legii, în litera şi spiritul ei.

În anul 2001 am fost înscrisă pe tabloul avocaţilor definitivi şi am putut accede şi la instanţele superioare. Aşa am avut posibilitatea de a sta alături de mari avocaţi ai vremurilor care m-au acceptat ca partener de dosar, maestrul Iorgovan fiind unul dintre aceştia.

Aţi reprezentat în instanţă diverse persoane, iar dosarele au stârnit nu o dată controverse. Cum le răspundeţi celor v-au acuzat că aţi fi fost “avocata interlopilor”?

Laura Vicol: Înainte de orice, eu cred în dreptate, bun simț și resping populismul ieftin. Mai ales din partea unor partide care au fugit acum în opoziție, și care au în rândurile lor avocați de penal, care au lucrat cu nume controversate. Face parte din meserie, iar a confunda profesionistul de drept cu clientul său este o abordare pe care, eu personal, o consider jignitoare pentru toata lumea justiției.”

“Cei din USR, fie că vorbim de Stelian Ion sau Dacian Cioloș, au un interes politic meschin – acela de a justifica de ce au fugit de la guvernare, și pentru asta construiesc noi perdele de fum. Doar că ele sunt subțiri, și nu vor acoperi incompetența lor. Au avut la dispoziție un an pentru a repara ce nu merge bine în justiție, și tot ce au făcut a fost să amâne sau să blocheze. Acum, caută scuze, acuzându-mă pe mine. Și o fac fără logică…

“Revenind la activitatea mea ca avocat, nu m-am ferit niciodată de lucrurile pe care le-am făcut. În anul 2005, când Curtea de Apel era pe Olteniţei, a fost prima dată când am pledat în dosarul numit «Dosarul Cămătarilor», primul dosar mare în care am intrat ca avocat.

Laura Vicol, despre cazurile controversate pe care l-a apărat în instanţă. “Avocatul penalist este ţinta principală alături de clientul pe care îl apără, fiind asimilat acestuia”

Ce ne puteți povesti despre acest dosar?

Laura Vicol: Primii clienţi în dosar au fost A şi D. Îmi cer scuze că nu dau numele complet, însă nimeni nu merită să-i fie terfelită imaginea. Mandatele de arestare preventivă au început să fie desfiinţate, unul câte unul şi aşa am păşit cu dreptul în ceea ce înseamnă succesul de avocat şi biruinţa în instanţă. A fost prima dată când am atras atenţia procurorului de caz, care a realizat că abuzurile în cercetarea penală nu mai pot fi trecute cu vederea, că un avocat tânăr are curajul să le expună judecătorilor şi să arate că acuzarea nu îşi face treaba legal, drept şi corect aşa cum ar fi trebuit să facă.

A fost prima dată când am înţeles că avocatul penalist poate deveni ţinta principală alături de clientul pe care îl apară, fiind asimilat acestuia.

Vi se reproșează ca ați fost avocata infractorilor, pornind de la acest exemplu al Cămătarilor. Cum le răspundeți celor care se întreabă dacă puteți fi și un politician, în același timp?

Laura Vicol: Un lucru vreau sa fie clar – locul infractorilor este în pușcărie. În același timp, înainte de un verdict al judecătorilor, oricine are dreptul la apărare. Dreptul la apărare este garantat de Constituție, acolo unde sunt trecute articolele despre drepturile și libertățile tuturor. Nu uitați, la același capitol sunt trecute dreptul la educație, la un nivel de trai decent, la ingrijire medicală.

Mi-am făcut datoria în calitate de avocat, acum vreau sa fiu avocatul oamenilor în Parlament.

Sunt mândră de meseria mea și întotdeauna am încercat sa fiu un profesionist. Un avocat are mulți clienți într-o carieră de peste 20 de ani. În cazul meu s-a vorbit mai mult despre cateva cazuri de persoane cunoscute, dar eu am lucrat în toți acești ani cu foarte mulți clienți, din cele mai diferite zone ale societății.

Așa cum un medic își face datoria față de pacientul său și îi tratează boala indiferent cum se numește sau ce a făcut în trecut, așa și un avocat are menirea de a-i ajuta pe cei care apelează la el în limitele trasate de lege și de statutul său profesional.

Laura Vicol vorbeşte despre presiunile la care a fost supusă în dosarele controversate: “Mi s-a transmis pe diferite căi că mama mea e o femeie simplă care poate uşor fi atacată pe strada”

Aţi fost în vreun moment ameninţată sau s-au făcut presiuni asupra dumneavoastră în acest dosar celebru?

Laura Vicol: Mi s-a transmis pe diferite căi să mă retrag din dosar, că îmi cresc copilul singură şi oricând îmi poate fi luat; că mama mea e o femeie simplă care poate uşor fi atacată pe stradă de autori necunoscuţi, că un avocat-femeie poate fi discreditat extrem de uşor.

Misoginismul a fost şi este încă în floare, însă dragostea de profesie, tenacitatea, încăpăţânarea şi mai ales provocarea, toate la un loc m-au determinat să merg mai departe.

Laura Vicol, mărturii despre momentul unui posibil accident înscenat. “Un om al străzii mi s-a aruncat pe capota maşinii”

A existat vreun moment în viaţa dumneavoastră în care, de teamă, aţi luat în calcul să renunţaţi la meseria de avocat?

Laura Vicol: Apogeul ameninţărilor a fost într-o iarnă cumplită. Într-un trafic absolut imposibil, eram în maşină cu soţia unuia dintre clienţi, mă îndreptam către penitenciarul Giurgiu. La semaforul din dreptul bisericii Sfântul Elefterie, în timp ce conduceam pe carosabilul alunecos, printre maşini s-a strecurat un om al străzii care mi s-a aruncat pe capota maşinii. Norocul meu şi Dumnezeu care e sus şi vede tot au oprit o nenorocire care se putea întampla.

Evident, prima reacție pe care am avut-o a fost să ies din maşină să mă duc să-l iau de guler pe provocător, însă acesta fugise deja. În trei minute, maşina a fost înconjurată de presă şi mascaţi cu scopul vădit de a mă acuza de un lucru pe care nu îl făcusem. S-a constatat că nimic nu s-a întâmplat şi am fost lăsată în pace.

A fost primul meu contact cu răul celor care nu au înțeles nici până azi că echilibrul şi raţiunea pot răsturna munţi de nedreptate.

Cum ați trecut peste acest episod dramatic?

Laura Vicol: Am preluat în timp și alte dosare, am apărat și oameni bogați și oameni săraci, am incercat să găsesc un echilibru între profesie și copiii mei, am mers înainte.

O parte din presă a publicat mai multe interceptari cu care se încearcă portretizarea dumneavoastră ca fiind “în cârdășie” cu interlopii pe care îi apăraţi. Ce ne puteţi spune despre cele apărute în ultimele zile?

Laura Vicol: Un singur lucru e moral să-l spun acum: în dosarul despre care s-a vorbit, calitatea de avocat mi-a fost declinată în cea de martor. Despre interceptare, nu comentez, pentru că nu știu cât de legal a fost realizată. La fel, nu comentez fraze scoase din context. Pe mine mă apără deciziile instanțelor, precum și rezultatul muncii mele de-a lungul anilor. În rest, le voi reaminti tuturor că nu vreau să fac compromisuri, nu îmi încalc principiile, și voi continua să lupt pentru dreptate

Nu vreau să dezvolt aceste subiecte, până când nu se termina anchetele în curs. Sunt informaţii nedestinate publicului în prezent, însă promit că atunci când legea îmi va permite le voi devoala pe toate, inclusiv sprijinul dat în destructurarea unor reţele de traficanţi de droguri.

Orice fiinţă umană are dreptul la apărare

Care ar fi mesajul dumneavoastră pentru cei care vă contestă dreptul de a fi preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor?

Laura Vicol: Politicienii care vor să schimbe statutul avocaților, să le interzică acestora să facă politică, ar trebui să își asume explicit acest lucru. Nu am ce să comentez, mi se pare că vedem foarte multă frustrare politică din partea unora care au fugit de răspundere și acum aruncă cu pietre de pe margine.

Am văzut deja că și susținătorii lor se delimitează de ei. Am văzut reacții care arată că există anticorpi în societate, că există speranță în normalitate.

Orice fiinţă umană are dreptul la apărare, iar aceste atacuri politice la adresa mea sunt și împotriva tuturor avocaţilor din România, profesie mânjită gratuit cu noroi şi mult desconsiderată în ultimii ani. Nu vreau să ne întoarcem în acele vremuri când drepturile şi libertățile noastre fundamentale au fost călcate în picioare. Îmi doresc corectitudine, adevăr şi dreptate.

Activitatea mea profesională anterioară nu va interfera niciodată cu actuala mea calitate de deputat şi președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor. Avem un program de guvernare de pus în aplicare, avem o coaliție solidă, și avem răspunderi pe care ni le asumăm cu cea mai mare seriozitate. Fac parte dintr-o echipă, iar această comisie nu decide decât prin votul majorității, nu prin voința unui singur om. Am încredere în dreptate și sunt optimistă cu privire la rezultatele pe care le vom produce.

Sunt mândră că îmi reprezint ţara cu onoare, dreptate şi integritate. Sunt un om drept care nu va ceda niciodată compromisului și care respectă legea.