Astrăzi se împlinesc 23 de ani de la moartea unuia dintre cei mai fideli slujitori ai intereselor URSS în Europa de Est. Rămas în istorie prin propunerea făcută rușilor ca Bulgaria să devină republică sovietică, în 1973 și 1975, Todor Jivkov a fost penultimul lider socialist care a pierdut puterea după căderea Zidului Berlinului. Ultimul, ca români, știți cine a fost.

Pe 10 noiembrie 1989, printr-o lovitură de stat pașnică, Jivkov dat jos și apoi arestat la domiciliu, până în 1996. Avea să moară, pe 5 august 1998, în propria locuință. A condus Bulgaria din 1954 cu o mână de fier, dar a murit declarat nevinovat de toate acuzele care i se aduseseră după ”detronare”.

Deși a fost și el un adversar deschis al politicii de ”Perestroika” a lui Mihail Gorbaciov și a fost și el ”încăpățânat” în a înțelege mesajul melodiei ”Wind of Change”, Jivkov a avut un destin diferit de Nicolae Ceaușescu.

Marcăm împlinirea a 23 de ani de la moartea lui printr-un document inedit, publicat în premieră în limba română, din arhivele CIA.

Așa cum rezultă din mai multe telegrame sau rapoarte consultate de noi, fiecare întâlnire dintre Jivkov și Ceaușescu era privită ca o încercare a bulgarului de a îl aduce pe ”calea cea bună” pe român, să-l facă să renunțe la accesele de independență față de Moscova. Invazia Cehoslovaciei din 1968 fusese un punct de ruptură, armata bulgară participând la misiunea Tratatului de la Varșovia în Praga, dar granița comună la Dunăre îndulcea relațiile.

Iată textul raportului ”Note ale personalului: Europa de Est”, din 18 februarie 1975:

”Vizita conducătorului partidului bulgar Jivkov în România, între 14 și 17 februarie, a marcat a doua rundă de convorbiri Ceaușescu-Jivkov în ultimele nouă luni. Comunicatele de presă rezumă convorbirile celor doi la o varietate bilaterală și multilaterală a unor subiecte economice și politice.

Unele neînțelegeri ar fi apărut pe teme ca securitatea europeană, unde presa notează că cei doi au schimbat puncte de vedere. În contrapondere, totuși, rapoartele de presă redau un ton pozitiv.

(...)

• Blocajul total în media bulgară asupra activității lui Jivkov în primele două zile ale vizitei sugerează că au fost discutate între cei doi subiecte sensibile, precum relațiile economice cu URSS și iminenta schimbare a prețurilor din cadrul CAER.
• Venirea bruscă a liderului bulgar la București și faptul că subiectul nu a fost tratat de ziarele din România și Bulgaria care îi însoțeau pe cei doi întăresc zvonul că Jivkov a fost însărcinat de sovietici cu misiunea de a încerca să schimbe politica de independență a României pe anumite teme, cum ar fi conferința pan-europeană a comuniștilor.

Jivkov a mai jucat un rol asemănător în 1966. La acea dată, sovieticii, în cadrul pregătirilor pentru conferința internațională a comuniștilor, ținută în 1969, la Moscova, au apelat la Jivkov pentru a convinge România să participe la o discuție preliminară la Karlovy Vary, Cehoslovacia. Atunci a eșuat, iar acum Ceaușescu nu dă semne că și-a schimbat sentimentele. Este foarte probabil ca Jivkov a mai încercat, în luna mai, la discuțiile, de ”vacanță” din Varna, să îl determine pe Ceaușescu să își schimbe condițiile pentru a participa la întâlnirile multilaterale. De atunci România și-a menținut poziția independentă la cele două întâlniri pregătitoare ale conferinței comuniste pan-europene.”

Sursa foto:  „Fototeca online a comunismului românesc”, cota 245/1976.