Un cârnat mâncat pe jumătate acum 9 ani a dus la prinderea unui infractor

Un cârnat mâncat pe jumătate acum 9 ani a dus la prinderea unui infractor sursa: Dreamstime

De ce trebuie să mănânci tot din farfurie.

Cum a rezolvat poliția din Germania un caz datorită unui cârnat? Poliția germană spune că a rezolvat o spargere în vârstă de nouă ani după ce ADN-ul găsit pe o bucată de cârnați pe jumătate mâncat se potrivea cu cel al unui bărbat reținut în Franța pentru o crimă fără legătură cu cea de acum nouă ani.

Lecție pentru cei care nu mănâncă tot

Poliția din orașul Schwelm a declarat joi că mezelurile mâncate de hoț, respectiv cârnații aparțin victimei, iar suspectul - un cetățean albanez în vârstă de 30 de ani - pare să se fi luat o mușcătură zdravănă în timpul spargerii din martie 2012. Nu este clar despre ce tip de cârnați e vorba, putând fi și crenvurști- cunoscuți în Germania ca wurst. Spărgătorului se pare că nu i-au plăcut de vreme ce a mâncat doar jumătate dintr-un cârnat. Ulterior poliția germană a revenit cu detalii și a spus că este vorba despre un soi de cârnat mai tare. Astfel s-a păstrat ADN-ul infractorului.

Anchetatorii au fost recent avertizați că poliția franceză a luat o mostră de ADN de la un bărbat implicat într-o crimă violentă. Datorită conexiunilor existente între bazele de date dintre Franța și Germania, s-a putut determina identitatea infractorului. Numai că poliția din Schwelm a declarat că suspectul rămâne liber și, în cazul cel mai rău, el poate scăpa de pedeapsă. Termenul de prescripție a efracției s-a împlinit, ceea ce înseamnă că probabil nu va fi extrădat în Germania.

Ne puteți urmări și pe Google News

Cazul „cârnat”, ca în serialul CSI

Popularitatea emisiunilor de televiziune precum „CSI” a sporit gradul de conștientizare a publicului asupra ADN-ului ca instrument de soluționare a criminalității. Până de curând  departamentelor de poliție din Europa și SUA colecteau dovezi ADN numai în infracțiuni violente, cum ar fi omuciderea și agresiunea sexuală. Acest lucru, în parte, se baza pe convingerea că este prea scump să colectăm dovezi biologice (și să efectuăm analize ADN) în infracțiuni cu volum mare, cum ar fi infracțiunile contra bunurilor. Faptele care formează baza acestui obicei se schimbă totuși.

Costul efectuării analizei ADN este în scădere. Cantitatea de date din bazele de date ADN naționale și de stat este în creștere, iar multe baze de date ADN includ acum profilurile ADN ale tuturor infractorilor condamnați (violenți și nonviolenți). Pe baza informațiilor din aceste baze de date - și a altor cercetări privind carierele criminale - cercetătorii au descoperit că cei mai mulți infractori nu „se specializează”, adică nu își limitează activitățile la infracțiuni împotriva proprietății și pot săvârși alte infracțiuni, inclusiv infracțiuni violente și tranzacții cu droguri.