Toți cei care au rămas cu zile neluate de concediu de odihnă au ocazia să se revanșeze până în 2022.

Există mulți angajați în România care nu își iau toate zilele de concediu de odihnă de care dispun și se întreabă ce se întâmplă în această situație. Mai ales că, în acest an, programul tuturor a fost dat peste cap din cauza situațiilor dificile create de pandemia de coronavirus. Unii angajați au intrat în șomaj tehnic, alții au fost nevoiți să lucreze de acasă.

Toți cei care nu au și-au luat minimum 20 de zile de concediu pot să ceară angajatorului să le acorde „restanțele” până la jumătatea anului 2022, conform celor de la zf.ro.

Articolele din Codul Muncii

În Codul Muncii sunt prevăzute următoarele articole ce vizează concediile de odihnă:

Art. 144. intangibilitatea dreptului la concediu de odihnă (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. (2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Art. 146. efectuarea si compensarea concediului de odihnă (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. (2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual. (3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Conform prevederilor Codului Muncii, zilele de concediu neefectuate în anul 2020 se pot lua până la data de 30 iunie 2022.

Sfaturile pe care le dădea în primăvară ministrul Muncii

În luna martie a acestui an, odată cu intrarea în carantina generală, Violeta Alexandru, ministrul Muncii, făcea o recomandare părinților.

„Am venit cu câteva soluţii aplicabile exclusiv în perioada în care unităţile de învăţământ sunt închise, conform deciziei fiecărui angajator: 1. Munca de acasă, acolo unde angajatorul permite acest lucru; 2. Telemunca, acolo unde angajatorul, specificul muncii şi condiţiile logistice permit; 3. Flexibilizarea programului de muncă (modificarea orelor de începere a programului de lucru, prestarea doar a câtorva ore pe zi sau doar a câtorva zile pe săptămână la sediul angajatorului restul muncii urmând a se desfăşura de la distanţă)”, spunea Violeta Alexandru, care mai preciza:

Angajatorii puteau refuza concediul „în masă”

„Cred că următoarele măsuri sunt de bun simţ atunci când specificul locului de muncă este acomodat. În cazul familiilor cu 2 părinţi, flexibilizarea programului de muncă este preferabilă astfel încât unul dintre părinţi să muncească dimineaţa şi altul după-amiaza. De asemenea, la nevoie, dând dovadă de spirit de solidaritate, mai multe familii se pot organiza, astfel încât, pe rând, câte un părinte, prin rotaţie, să rămână acasă cu cei mici.

Nu aş recomanda: 1. Concediul de odihnă, în această perioadă. Mai mult, unii angajatori pot nega, pe baza actualei legislaţii, acordarea concediului unor angajaţi care cer, în masă, concediul de odihnă; 2. Concediul medical. Nu vreau să discut despre cum se poate obţine, dintr-o dată, un astfel de document.”