O analiză a companiei Euler Hermes, având ca temă „șomajul ascuns”, arată care este adevărata amploare a crizei economice pe piața forței de muncă. Potrivit unui comunicat de presă, creșterea fără precedent a populației inactive începând cu luna februarie, a dus la dispariția a peste 30 de milioane de angajați din statisticile oficiale din douăzeci și cinci de țări membre OCDE (Organizatia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și piețe emergente. Acest tip de șomaj, deși nu apare în datele oficiale, produce efecte asupra economiilor țărilor.

În aceste condiții, arată sursa citată, dincolo de principalii indicatori ai pieței forței de muncă, constatăm că adevaratul impact al „șomajului ascuns” asupra consumului gospodăriilor ar putea fi subestimat cu 14 miliarde de dolari.

„Acesta este doar vârful aisbergului: până acum piețele forței de muncă din multe țări s-au dovedit mult mai rezistente decât activitatea economică – cel puțin la suprafață. Totuși, având în vedere relația pe termen lung dintre creșterea PIB-ului și modificările ratei șomajului, adevăratul impact al Covid-19 asupra pieței muncii în unele țări ar trebui să fie mult mai grav decât ceea ce sugerează principalii indicatori”, se arată în comunicat.

Cifrele îngrijorătoare ale șomajului ascuns

Analiza arată că numărul șomerilor care au dispărut din statisticile oficiale începând cu luna februarie 2020 variază de la 2.4 milioane în Franța, Italia, Spania și Irlanda, la 5.5 milioane în SUA si până la 13 milioane în Brazilia.

„Dincolo de efectul de descurajare a muncii pe care îl are starea de pandemie, creșterea accentuată a inactivității poate fi explicată în principal prin caracteristicile recesiunii Covid-19: restricțiile severe de mișcare, indisponibilitatea serviciilor guvernamentale precum și renunțarea la căutarea unui loc de muncă din cauza responsabilității îngrijirii copiilor în contextul închiderii școlilor”, precizează comunicatul de presă

Recalculând ratele șomajului și adăugând retroactiv modificările populației inactive începând din luna februarie, atât la numărător (șomerii) cât și la numitor (populația activă), analiza constată că „șomajul ascuns” din marile economii dezvoltate ar crește rata șomajului cu aproximativ 6 puncte procentuale în Irlanda și Spania, 3 puncte procentuale în SUA și aproximativ 1 punct procentual în Italia, Canada și Portugalia.

Ce se întâmplă în România

Raportat la situația din România, analiza arată că rata oficială a șomajului a atins un maxim de 5,3% în perioada iulie – august, a mai scăzut un pic în luna septembrie, însă procentul celor care nu lucrează ar putea fi mai mare. Aceasta din cauză că multe persoane fără loc de muncă nu se încadrează în categoria de „șomer”.

„În România, rata oficială a șomajului a atins un maxim de 5,3% în timpul lunilor iulie-august și, deși a coborât ușor, s-a menținut totuși la peste 5% în septembrie. În realitate însă, numărul efectiv al celor fără un loc de muncă ar putea fi mai mare, având în vedere populația aptă de muncă, dar care nu îndeplinește condițiile categoriei „șomer” și nu este inclusă în statistici. În strânsă legătură cu acest indicator, consumul, prin evoluția vânzărilor cu amănuntul, se menține la 9 luni peste nivelul din septembrie 2019 însă își încetinește ritmul de creștere la sub 4% după ce a atins un maxim post-criză în luna iulie (insee, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate)”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director Romania (foto).

Pe de altă parte, susține Mihai Chipirliu, este de așteptat ca situația economică să se îmbunătățească, mai ales datorită construcțiilor și comerțului, astfel ca rata șomajului să rămână la un nivel acceptabil.

„Totuși, performanța încurajatoare a comerțului cu amănuntul (cu excepția celui cu autovehicule și motociclete) pe primele 9 luni ale anului, în creștere cu 1.7%, sugerează o revenire după picajul din trimestrul doi. Ne așteptăm ca în ciuda răspândirii pandemiei, consumul și mai ales construcțiile (și segmentele aferente cererii) să rămână la un nivel ridicat pentru tot anul, apropierea alegerilor fiind în măsură să mențină aceste domenii și actualul nivel al șomajului la un nivel rezonabil”, a mai precizat Mihai Chipirliu.

În opinia sa, ritmul de recuperare a economiei românești va depinde de evoluția pandemiei.

„De asemenea, așteptatele măsuri de ajustare bugetară sunt puțin probabil să apară în acest an. Momentul și magnitudinea implementării vor depinde tot mai mult de evoluția riscului pandemic ce va dicta și ritmul recuperării economiei”, a mai spus Mihai Chipirliu, CFA – Risk Director Romania.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE