Liderul rus i-a ordonat guvernului de la Moscova să strângă legăturile cu autorităţile secesioniste din Abhazia şi Osetia de Sud.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a ordonat guvernului de la Moscova să stabilească relaţii mai apropiate cu regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, relatează Reuters.
Anunţul a fost făcut într-un comunicat dat publicităţii ieri de Ministerul de Externe rus. „Guvernul rus este instruit să coopereze cu autorităţile de facto din Abhazia şi Osetia de Sud, incluzând aici organizarea cooperării comerciale şi economice, sociale şi ştiinţifice“, se arată în comunicatul citat.
În plus, Putin i-a cerut executivului să recunoască unele acte de identitate emise de autorităţile separatiste şi entităţile juridice înregistrate în Abhazia şi Osetia de Sud. Putin i-a mai cerut Ministerului de Externe ca, atunci când este cazul, să ofere servicii consulare rezidenţilor din cele două regiuni separatiste. „Implementarea acestor măsuri va facilita consolidarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Caucazului“, precizează Ministerul de Externe, în comunicatul de ieri. Textul nu conţine nicio referire la eventuala recunoaştere de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud.
Moscova nici nu va face acest lucru, deoarece se teme să nu instige astfel la separatism în interiorul propriilor graniţe, susţin mai mulţi diplomaţi, citaţi de agenţia Reuters.
Totuşi, preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a convocat ieri o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate de la Tbilisi pentru a lua în discuţie poziţia Rusiei privind regiunile separatiste. „Ţarul“ urmează linia Dumei
Luna trecută, cu doar câteva zile înaintea Summitului NATO de la Bucureşti, membrii Dumei de Stat au solicitat Kremlinului, printr-o rezoluţie adoptată în unanimitate, să ia în calcul recunoaşterea Abhaziei şi Osetiei de Sud. „După ce Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa, nevoia ca Rusia să-şi modifice politica a crescut“, se arăta în rezoluţia respectivă. Deputaţii ruşi apreciau că regiunile georgiene au o bază legală mai solidă decât Kosovo pentru a cere să le fie recunoscută independenţa.
Georgia nu a fost inclusă în Planul de acţiune pentru aderare (MAP), dar, spre nemulţumirea Rusiei, şefii de state şi de guverne din statele membre NATO i-au promis preşedintelui Mihail Saakaşvili că intrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică este doar o chestiune de timp.
Deoarece au fost voci care au susţinut că Georgia a ratat participarea la MAP tocmai din cauza problemelor cu Abhazia şi Osetia, Saakaşvili a încercat să le rezolve cât mai rapid. El le-a promis liderilor celor două regiuni să accepte un plan de reintegrare, în schimbul autonomiei lărgite, al unor funcţii în administraţia centrală de la Tbilisi şi al unui ajutor agricol.
Însă atât liderul abhaz, Serghei Bagapş, cât şi cel osetin, Eduard Kokoiti, au respins oferta preşedintelui georgian, calificând-o drept inacceptabilă.