Cutremurul de marţi seara din zona Mării Negre face parte din activitatea seismică normală din jurul ţării noastre şi nu anunţă nimic special, care să ne alarmeze, potrivit directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian.

Potrivit INFP, un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs marţi seara la ora 22.49 în zona Mării Negre şi a fost simţit în sudul Dobrogei. Seismul s-a produs la o adâncime de 18 kilometri şi a avut o intensitate în zona epicentrală de IV grade pe scara Mercalli. Cutremurul a fost simţit în Dobrogea de Sud cu o intensitate de II - III grade pe scara Mercalli în localităţile Mangalia, Eforie, Negru Vodă. "Cutremurul din zona Mării Negre, care avut loc marţi seara la ora 22.49, în partea de nord-vest a Bulgariei, în apropierea de litoralul cu România face parte din activitatea obişnuită din jurul ţării noastre şi dintr-o activitate normală, dar nu anunţă nimic special, nimic care să ne alarmeze. Aici este o zonă seismică cunoscută cu o activitate seismică continuă, în sensul că apar cutremure cu o anumită frecvenţă, dar nu foarte dese, şi relativ mici. Cutremurul de ieri a fost de magnitudine moderată chiar dacă a fost simţit totuşi şi în România. Practic, cu cât este mai aproape de suprafaţă cu atât se simte mai bine în zona epicentrală", a precizat Mircea Radulian, citat de Agerpres. Acesta a precizat că din toate datele pe care le deţine INFP, în acestă zonă a Mării Negre se produc şi cutremure mai mari, chiar de peste 7 grade pe scara Richter, dar la intervale mari de timp, de sute de ani. "Avem în cursul istoriei în zona Mării Negre cutremure mai mari de peste 7 grade, dar la intervale mari de timp, de ordinul sutelor de ani. Ultimul cutremur mare a fost în anul 1901, un cutremur de magnitudine 7,2 grade pe scara Richter. A fost simţit şi în România şi a produs pagube însemnate. Astfel de cutremure sunt rare, dar nu putem să le neglijăm. Având în vedere că se produc la sute de ani consider că este puţin probabil să ne aşteptăm în viitorul apropiat la un asemenea cutremur. Totuşi, cutremurele de peste 4 grade sunt destul de rare în această zonă, mult mai rare decât cele din zona Vrancea, dar apar totuşi din când în când", a adăugat Radulian. În ceea ce priveşte evitarea unui cutremur mare prin descărcarea energiilor în cutremure de mică intensitate, directorul ştiinţific al INFP consideră că aceste cutremure mici nu modifică prea mult ce se întâmplă într-o anumită zonă seismică. "Părerea mea ca specialist este că producerea unor cutremure mici reprezintă, într-un fel, un lucru bun pentru că suntem într-o activitate normală seismică pe care o cunoaştem, dar în ceea ce priveşte descărcarea energiei, aici este ceva mai complicat. Ea se descarcă la diferite scări. Cu cât avem de a face cu cutremure mai mari, descărcarea energetică se referă la timpi mai mari şi la spaţiu mai mare. Un cutremur de 3-4 grade pe scara Richter, deci relativ mic, descarcă ceva energie, dar nu putem spune că descarcă energie astfel încât să evite producerea unui cutremur mare. Vorbim practic de altă scară. Unii spun că s-ar putea să mai amâne producerea unui cutremur mare, dar procesul este foarte complicat. Părerea mea personală, ca specialist, este că el nu modifică prea mult ceea ce se întâmplă în zonă. Practic, vor apărarea şi astfel de cutremure", a mai spus directorul INFP. Oficialii vor să monteze senzori anti-tsunami Deşi nu se aşteaptă la un cutremur devastator - care în cazul României s-ar traduce printr-o mişcare seismică de puţin peste 7 grade pe Richter - specialiştii nu exclud posibilitatea ca un tsunami  să se producă în Marea  Neagră, cea mai activă seismic, şi la 6,5 grade pe scara Richter. De aceea, oficialii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină se pregătesc să achiziţioneze un sistem de avertizare în caz dee tsunami. "În urma studiilor, s-a constatat că valuri de tip tsunami s-au produs şi se pot produce. De exemplu, în anul 101, oraşul Callatis a fost acoperit de ape, iar în 1901 s-au produs valuri de patru-cinci metri înălţime. Iar în luna mai a anului 2007 s-au înregistrat valuri tsunami de doi metri înălţime în staţiunea bulgară Balcic", a explicat, recent, directorul general al institutului, Gheorghe Oaie, pentru EVZ. Potrivit acestuia, în acest moment, specialiştii români lucrează la un studiu care prevede amplasarea unui sistem de avertizare în caz De tsunami în largul Mării Negre. Aparatele ar urma să fie montate anul acesta, astfel încât sistemul să devină funcţional în 2012. "În prezent se lucrează la un studiu care prevede amplasarea unor aparate în largul mărgii. Acestea vor fi capabile să transmită informaţii în timp real într-un centru aflat pe ţărm, iar, dacă se va constata că sunt probleme, va fi alertat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă", a conchis Gheorghe Oaie. Pe de altă parte, pe o hartă de hazard seismic a Europei - realizată în 2007 de specialişti din toate ţările europene - România se află în zona cea mai expusă cutremurelor devastatoare. Iar cele mai riscante zone sunt cele din sud-estul ţării, unde cutremurele se simt cu intensitate mai mare. Şi, dacă în România ar avea loc un cutremur de peste 7 grade pe Richter, 793 de clădiri expertizate seismic ar putea fi parţial afectate ori s-ar prăbuşi. Cele mai multe astfel de imobile - 113 - se află în Capitală. De altfel, dacă un seism puternic s-ar produce în zona Vrancea, seara, în jurul orei 21.00, centrul "dezastrului" din România ar fi Bucureştiul, după cum arată estimările autorităţilor. Iar "bilanţul" s-ar traduce astfel: aproximativ 6.500 de morţi, 10.500 de spitalizaţi, 13.000 răniţi uşor şi 95.000 de persoane captive în clădiri ori sub dărâmături. În plus, barajele Lacul Morii, Herăstrău, Mogoşoaia, Străuleşti, Griviţa şi Floreasca ar putea ceda, apa revărsată afectând sute de locuinţe, gospodării, dar şi instituţii importante (Spitalul Universitar, Primăria Capitalei, Tribunalul Bucureşti) sau clădiri-monument din centrul oraşului.